Azi,
cu secole in urma a rasarit cea mai mare stea a spiritului omenesc. Cu toata
tehnicaraia de acum neegalata e lumina ei. Doar oltenii reusesc la noi sa faca
din ziua nasterii englezului minunat, un fantastic festival global in sens
pozitiv, din 1994 aratand ca nu degeaba unul de al lor, Marin Sorescu a calcat
la vremuri noi original, national pe urmele genialului inaintas. Ca si Festivalul
Lalelelor la Pitesti se vede ca totusi Romania nu a murit de tot dar asta nu
inseamna ca nu e ceva putred in ... Romania, care cu tot centenarul penduleaza
pe un fir de ata intre a (mai) fi sau a nu (mai) fi!
Si
o amintire din liceu, doamna Gavenea profesoara de limba engleza la
Liceul Spiru C. Haret Tulcea a tinut locul celui care ne-a dat o profunda
invatatura in ce priveste limba care a devenit continuu necesara unui
intelectual postuman. Prima intrebare adresata clasei: Cum se scrie numele marelui
Will? O mana ridicata, colegul nostru care de curand a omagiat personalitatea
tatalui sau istoric si fost profesor al
nostru. A scris corect: Shakespeare. Nu voi uita niciodata!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu