Oameni fosti sau care sunt: septembrie 2018

medic primar: „Cei care țin regim drastic ajung la steatoză hepatică”

sursa internet

Ficatul este un organ extrem de muncitor, care-și face treaba aproape neauzit. Nu prea se face simțit nici atunci când suferă din cauza bolilor sau când îl „atacăm” cu alimente și lucruri care-i fac rău.

Despre ce-l face atât de special și de ce trebuie să fim atenți la sănătatea ficatului, am discutat cu prof. dr. Alexandru Oproiu. Interviu cu prof. dr. Alexandru Oproiu, medic primar gastroenterologie, Președintele de Onoare al Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie.

Ficatul este un organ complex atât din punctul de vedere funcțional, cât și din cel structural. Funcțional pentru că are multiple funcții metabolice, se găsește la o răscruce circulatorie între intestin și întregul organism, ceea ce face ca, prin circulația portală, toate substanțele care ajung în organism (principii alimentare, medicamente etc.) să aibă ca primă stație ficatul. Aici au loc o mulțime de reacții chimice și biochimice extrem de complexe.

Unele substanțe sunt transformate în metaboliți utilizați pentru funcționarea organismului, în timp ce substanțele toxice sunt detoxifiate prin procese chimice de conjugare extrem de complicate și făcute inofensive sau eliminate prin bilă în afara organismului.

Ultimele studii arată că flora intestinală joacă un rol foarte important pentru funcția hepatică. Aceasta este comensală (adică trăiește împreună cu organismul uman), însă numărul de celule microbiene depășește de peste 100 de ori numărul de celule al organismului uman.

Deci nu microbii trăiesc în lumea noastră, ci noi trăim în lumea lor. Ficatul este la această răscruce extrem de importantă și, prin funcțiile pe care le are, contribuie la funcționarea bună a întregului organism uman, la menținerea echilibrului dintre anumite substanțe precum glucoza, aminoacizii. Așadar, rolul său este deosebit.

De ce nu doare ficatul?

Nu doare pentru că inervația sa senzitivă este localizată în capsula care acoperă ficatul. Abia atunci când, prin anumite procese patologice, leziunile ating această capsulă, doare. Durerile din hipocondrul drept de regulă nu sunt date de ficat, deși lumea spune „mă doare ficatul”. Acestea pot fi cauzate de colecist sau de afecțiuni care lezează capsula hepatică.

În cazul unei suferințe, ficatul poate să dea o serie de simptome nespecifice. De exemplu, în hepatitele toxice apare o stare de astenie.

Pacientul se simte obosit, fără putere, nu mai poate să facă lucruri care, în mod curent, nu constituiau o problemă. Sunt simptome generale care nu sunt specifice ficatului. Icterul este specific ficatului, dar nici aceasta nu este o condiție. Aceasta este și nenorocirea, deoarece foarte multe boli hepatice evoluează absolut asimptomatic.

Numărul de celule microbiene depășește de peste 100 de ori numărul de celule al organismului uman. Deci nu microbii trăiesc în lumea noastră, ci noi trăim în lumea lor.

Cum sunt românii din punctul de vedere al sănătății ficatului?

Incidența bolilor de ficat la români este destul de mare. Pe primul loc sunt hepatitele alcoolice, pe locul al doilea vin hepatitele virale, adică hepatita B, hepatita C, iar ceea ce urmează, și este din ce în ce mai frecvent, ficatul gras, non-alcoolic.

Acesta determină steatohepatita în 20-30% din cazuri, iar dintre acestea, anual, 5% ajung la ciroză hepatică, carcinom hepatic și altele. Steatoza hepatica non-alcoolică, sau ficatul gras, este acum din ce în ce mai frecventă, fiind o boală a vieții moderne.

Ficatul gras non-alcoolic „crește” în paralel cu diabetul și cu obezitatea, iar 90% dintre pacienții care au așa-zisul sindrom metabolic, obezitate, colesterol crescut, dislipidemie, hipertensiune arterială au ficat gras non-alcoolic.

Afirmați mai sus că ficatul gras este mai prezent la cei cu obezitate. Persoanele fără probleme cu greutatea pot suferi de ficat gras?

Da. În funcție de alimentație și de microbiomul intestinal. Microbiomul intestinal este cu totul deosebit în ficatul gras non-alcoolic. Însă, frecvent, ficatul gras non-alcoolic apare la cei care țin regimuri drastice de slăbire, la cei care slăbesc 10 kg într-o săptămână, la cei care țin regim mâncând doar anumite clase de alimente.

De ce o dietă drastică poate duce la steatoza hepatică?

Se ajunge aici pentru că nu se mai poate face frânarea secreției de colesterol, și atunci colesterolul se elimină și mai mult prin bilă și dă litiaza biliară. Pacienții care fac intervenții chirurgicale pentru a slăbi ajung la litiază biliară, iar cei care fac și intervenție și țin și regim drastic ajung la steatoză hepatică.

Ficatul transformă în colesterol grăsimile pe care le eliminăm în cura de slăbire. Acest colesterol ajunge în ficat și inhibă acea enzimă care produce colesterol. În momentul în care această enzimă nu mai este inhibată, celula hepatică sintetizează din ce în ce mai mult colesterol care se elimină prin bilă. Sunt pacienți care în trei luni de regim drastic fac litiază veziculară. Toate regimurile excesive sunt total nefiziologice.

Cum ar trebui să slăbim pentru a nu ne afecta ficatul?

Dacă vor să slăbească sănătos, oamenii trebuie să știe să-și calculeze numărul de calorii pe care le consumă prin activitatea lor zilnică. De exemplu, cineva consumă 2.500 de calorii pe zi și este supraponderal. În acel moment trebuie să mănânce mai puține calorii decât consumă prin ceea ce face.

Formula este următoarea: consumi 2.500 calorii și mănânci 3.000, te îngrași; consumi 2.500 și mănânci tot 2.500, rămâi la fel. Ca să slăbești, trebuie să consumi 1.800 de calorii și poți să mănânci de toate. Și este important ca atunci când se ține regim, să nu se scadă în greutate mai mult de 2 kg pe săptămână.

Menționați că microbiomul este important pentru sănătatea ficatului. Explicați-ne de ce.

Importanța microbiomului se poate vedea cel mai bine la pacienții obezi, la pacienții cu ficat gras non-alcoolic. Aceștia au un anumit dezechilibru în flora microbiană, anumite tulpini sunt mai numeroase, în timp ce prezența altor tulpini este foarte redusă. Din această cauză, tratamentul cu probiotice a luat un avânt deosebit.

Revenind la pacientul cu afecțiuni hepatice. Mai sus vorbeați despre microbiom, un termen nou în această relație. Ce s-a schimbat în abordarea pacientului cu afecțiuni hepatice?

S-au schimbat foarte multe. Diagnosticul astăzi este foarte clar și mult mai ușor de făcut. În trecut nu puteai să-ți dai seama de leziunile intrahepatice decât prin biopsie hepatică. Era singura metodă prin care puteai să-ți dai seama de leziunile care sunt în ficat.

Acum sunt foarte multe teste și examinări non-invazive prin care poți să-ți dai seama. Aceste teste pun în diverse formule anumiți parametri și-ți oferă informații despre gradul de fibroză hepatică, gradul de inflamație, steatoză (gradul de infiltrație grasă a hepatocitelor), steato-hepatită (o fază evolutivă a steatozei hepatice simple). Netratată, această steato-hepatită duce la ciroză hepatică și la carcinom hepatocelular.

Despre hepatita C se discută mult în ultimii ani. Care este situația în România în privința acestei boli?

Hepatita C a avut o evoluție paralelă cu progresele care s-au făcut în medicină. Până în anii ’90, noi nu știam ce este hepatita C, îi ziceam non-A, non-B. S-au descoperit metodele de punere în evidență și o primă măsură care a dus la scăderea incidenței hepatitei C a fost controlul donatorilor de sânge.

Au rămas însă alte mijloace de contaminare. Sunt foarte mulți tineri care folosesc drogurile intravenoase și fac asta transmițând seringa de la unul la altul. Aceasta este cauza principală de contractare a virusului hepatic C. În ceea ce privește virusul hepatitei B, acesta este stăpânit prin vaccinare.

Dacă înainte de ’92, atunci când s-a introdus și la noi vaccinarea împotriva hepatitei B, aveam câteva mii de noi îmbolnăviri pe an, acum avem 60-80 de noi cazuri pe an.

În 2015, în România, 3,2% din populație era infectată cu virus hepatitic C, ar fi aproximativ 640.000 de persoane (anti VHC pozitivi). Dintre aceștia, 85-90% sunt viremici, iar dintre cei cu infecția activă doar 10% sunt diagnosticați, iar restul nu știu că au boala. Aici trebuie să se facă screeningul.

Cine trebuie să facă screening?

Populația cu risc crescut de infecție. Cei care au făcut transfuzii înainte de anii ’90, cei care au fost spitalizați de multe ori, cei care și-au făcut tatuaje, piercinguri, tinerii care folosesc droguri intravenoase.

Ce ar trebui să cuprindă acest screening?

Controlul medical periodic este primul pas. Cel puțin o dată este bine să ne facem markerii virali: Ag HBs, anticorpii Anti VHC. Anual trebuie să-și facă aceste analize persoanele din grupa de risc, cadre medicale, persoanele care folosesc droguri intravenoase, persoanele cu parteneri multipli etc.

O altă analiză recomandată în screeningul hepatic este determinarea transaminazelor: ALT și AST. Screeningul pentru steatoză trebuie să-l efectueze persoanele cu diabet zaharat, cei care sunt obezi, cei care au dislipidemie, hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie și hipertensiune arterială. La aceste categorii este recomandată ecografia.

Care este rolul produselor naturale pentru sănătatea ficatului?

Aici este un lucru foarte serios, pentru că noi asistăm la o avalanșă de așa-zisă medicație naturistă și suplimente alimentare. Nu tot ce este naturist este benefic, deoarece orice plantă acționează în organism și poate interacționa cu medicamentele.

De exemplu, la noi se bea ceai de sunătoare. Acesta are indicații în sindroamele anxioase, depresive, insomnii, însă sunătoarea, când ajunge în ficat, stimulează sistemul enzimatic care metabolizează medicamentele. Sunătoarea stimulează citocromul P450 și o anumită enzimă, ceea ce duce la distrugerea medicamentelor pe care un pacient și le administrează.

Dacă la mine se adresează un bolnav cu ulcer duodenal și-i dau Omeprazol, sunătoarea stimulează acel P450 care distruge medicamentul și în felul ăsta medicamentul nu mai are niciun efect.

Pacienții nu sunt dispuși să le spună doctorilor decât despre tratamentele alopate pe care le urmează. Un alt exemplu este sucul de grepfrut, care inhibă sau poate să exagereze enzima care metabolizează anumite medicamente. În Franța s-a interzis ca în spitale să se consume acest fruct sau sucul lui.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, sunt foarte multe substanțe recomandate. De exemplu, silimarina este studiată, iar acțiunea hepatoprotectoare este dovedită. Glutationul și vitamina E sunt alte substanțe naturale utile. La fel sunt și B-urile și vitamina C.

Atenție însă la produsele pentru culturiști. Acestea sunt extrem de nocive pentru ficat.

De ce persoanele care suferă de afecțiuni hepatice trebuie să fie atente la fier?

La pacienții cu boli de ficat nu se recomandă fierul, pentru că acesta este nociv pentru ei. În cazul bolilor de ficat, depunerea de fier produce leziuni inflamatorii și ciroză hepatică. Dacă persoana are o concentrație normală de fier în organism, n-ar trebui să ia suplimente cu fier.

Ce recomandări ne puteți face pentru a ne menține ficatul sănătos?

Consumați cu moderație grăsimi. Acestea se pot depune în celula hepatică. Optați pentru prepararea alimentelor la aburi, prin fierbere, coacere. Fără prăjeli! Noi avem foarte multe alimente care se fac prin prăjire, începând cu cartofii prăjiți și terminând cu chiftelele. Nu pățești nimic dacă mănânci o dată la 10 zile. Fast-foodurile folosesc la prăjire uleiurile cu acroleină, iar alea sunt foarte nocive.

Care este provocarea cea mai mare a lumii medicale referitoare la afecțiunile ficatului?

Provocarea cea mai mare este ficatul gras non-alcoolic. Dacă hepatita C tinde să fie eradicată prin tratament, ficatul gras non-alcoolic începe să fie din ce în ce mai prezent.