Teritoriul
din Nordul Dobrogei, datorita vegetatiei luxuriante care se gasea in zona
deluroasa, fosta muntoasa si in Delta Dunarii, a istoriei sale zbuciumate,
fiind un permanent hotar natural intre mari imperii, a ramas mult timp greu
accesibil oamenilor. Bogatia baltilor, a Deltei, a batranului Danubiu a facut
ca hrana si transportul localnicilor, a militarilor, negustorilor, marinarilor,
dregatorilor si a servitorilor acestora, lotrilor si scursorilor societatii
care gaseau aici un refugiu sigur, sa fie asigurate cu efort minim. Nu se poate
vorbi de agricultura decat in secolul al XIX lea cand au loc primele colonizari
masive si ulterior cand dezvoltarea económica a Principatelor accelereaza
exploatarea salbatica a padurilor.
In
„Excursiune agricola in Dobrogea”Ion Ionescu de la Brad arata ca mocanii din
Ardeal si in mod sigur si cazacii adusi de turci inainte, defrisau suprafete
intinse care peste 2-3 ani, deoarece deveneau nisipoase erau abandonate defrisandu-se
altele. Astfel intr-un secol, prin trecerea de la climatul specific codrilor
seculari la cel arid de stepa, prin eroziune si folosirea nerationala a
pamantului, teritoriul Dobrogei de nord a devenit in scurt timp „tara saraca
unde bate vant si creste piatra”. Ion Ionescu de la Brad aprecia ca solutia in
conditiile create atunci ar fi irigarea care ar fi putut face posibila o
agricultura eficienta.
Infiintarea
unor mari sisteme de irigare, in urma unui efort financiar deosebit al statului
socialist, distruse sau prost utilizate dupa 1989, iata cauza opririi
extinderii agriculturii in nordul Dobrogei programata de regimul trecut. Acum
biata Dobroge de nord supusa violent eroziunii solului este tara morilor de
vant generatoare de energie electrica, generatoare de campuri electromagnetice
cancerigene dar aducatoare de profit european si desertificare....
Existenta
in Dobrogea de nord a unor terenuri intinse cu flora si fauna spontana uneori
cu caracter de unicat, cuprinzand si Delta Dunarii a fost periclitata in
secolul trecut mai ales de actiunea distructiva a pesticidelor. Numai in
padurile Ocolului Silvic Niculitel in timpul introducerii unor culturi agricole
intensive si a vanatului s-a constatat uciderea a nenumarate caprioare, iepuri,
porcii mistreti ajungand in anii 80 pe cale de disparitie.
In
urma dezvoltarii industriale a municipiului Tulcea coloniile de pelicani s-au
retras mult spre Sulina.
Interesant
este deci ca in Nordul Dobrogei, este posibil sa se constate cu date si
marturii indubitabile, datorita transformarilor relativ recente fata de restul
teritoriului tarii noastre, ca amplasarea actuala a asociatiilor vegetale si
faunistice este strans legata de evolutia conditiilor istorice si economice din
trecut.
Asa
cum am aratat, din timpuri stravechi nordul Dobrogei, situat la periferia
marilor imperii otoman si tarist era slab populat desi regiunile aveau bogatii
naturale mari.
Populatia
rara compusa din militari, graniceri, negustori si mai ales pescari se localiza
pe langa cetatile existente Tulcea si Isaccea vechile Aegissus si Noviodunum
din antichitate. Asezari mici se intindeau si pe malul darnic al Dunarii. In
imparatia stufului si a padurilor de foioase caracterizate si prin prezenta
unor liane administratia de atunci nu se incumeta sa patrunda prea mult mai
ales ca de multe ori pe aici obisnuiau sa se adaposteasca multi criminali
periculosi si alte persoane certate cu legea. Imi amintesc relatarea unui
cercetator biolog din Tulcea care prin 1980 povestea ca avea un loc in balta
unde dupa ploaie se ducea sa culeaga ciuperci. Trecuse des pe acolo si cand sa
faca o noua incursiune a vazut cu uimire purernice forte de ordine dislocate in
acea zona. A aflat ca de cateva luni bune acolo salasluia un militar in termen
care dezertase plecand din unitate cu trei incarcatoare pline cu munitie de
razboi si pistolul mitraliera din dotare. Era patruns de fiori de groaza la
gandul ca la o intalnire cu fugarul exista o mare probabilitate sa fie
impuscat...
In
„Ghidul turistului” scris de un profesor, Moldoveanu, care a folosit harti
austriece din 1870, teritoriul comunei Niculitel se mentioneaza ca era acoperit
integral de paduri in zona dealurilor si 70-80 % din campie. Batranii satelor
sustineau ca bunicii lor ciobani ardeleni sau munteni stabiliti prin 1850-1870
au gasit tot sesul ocupat de paduri masive de stejari. Acestea fusesera mult
timp sub protectia imparatiei turcesti care le proteja dupa pilda puterilor
apusene, ca rezerve. Aici exista un „sultanac” (gradina imparatului) unde „nici
pasarea cerului nu putea trece”. De aici se scotea decat balageaua, excelent
lemn de stejar care prin Tulcea si Isaccea lua drumul spre centrul imperiului
sau din care se obtinea renumitul mangal. Padurile de tei erau apreciate pentru
mierea neintrecuta, folosita si in prepararea unor dulciuri traditionale, care
alaturi de mangal era la mare pret. Slabirea pazei, coruptia, interesele
occidentului, trecerea de la administratia militara la cea a ministerului de
finante otoman, colonizarile cu cerchezi in anul 1850, (exista localitatea
Slava Cercheza), folosirea lemnului de stejar la construirea cailor ferate de
compania Strussberg in Principate, regularizarea cursului Dunarii de Comisia
Europeana au facut sa se scurga prin porturile Isaccea si Tulcea lemnul acelor
paduri nord Dobrogene. In detrimentul acestora se intensifica pasunatul si
agricultura. Am aratat ca marele savant Ion Ionescu de la Brad a semnalat ca
pamantul defrisat era manos 2-3 ani si devenea apoi nisipos.
Dupa
razboiul ruso-turc din 1877 prin pacea de la Berlin Dobrogea revine Romaniei,
capitalismul in formare si popularea Dobrogei amplifica defrisarile astfel la
reforma agrara din 1922 se defriseaza 30.000 de hectare, prin jafurile
turcesti, colonizari, improprietariri si expropieri se pierd 60.000 de hectare
de paduri, intr-un secol se injumatateste patrimoniul forestier. Eroziunea se
amplifica si astfel de la o vegetatie luxurianta se ajunge la terenuri unde
roca este la suprafata. Un alt fenomen care apare il reprezinta alunecarile de
teren datorate substratului lutos, in urma ploilor acesta devine alunecos si
terenul aflat la suprafata se deplaseaza in aval in cazul existentei unui plan
inclinat. Aceasta a fost cauza aparitiei la Niculitel a criptei paleocrestine
in urma unei ploi torentiale urmata de o alunecare de teren.
Datorita
vegetatiei luxuriante turcii aduceau copii luati cu forta pentru a fi dusi de
mici si pregatiti pentru a deveni soldati la Braila unde in secret erau trecuti
peste Dunare si drumul strabatut pe meleaguri dobrogene salbatice si ferite de
posibilitatea ca parintii sa incerce sa ii ia inapoi a purtat numele de „Drumul
Ienicerilor”.
Cele
prezentate mai sus au o mare importanta astazi cand au loc transformari
pedo-climatice cu urmari tragice pentru Romania si nu numai.
Un
prim aspect demn de retinut este ca in conditiile in care puterea
administrativa este corupta, prestata de oameni fara nici o pregatire si
viziune asupra notiunilor de mediu inconjurator, lege, legislatie, bun simt sau
ca si inexistenta au loc actiuni destructive de multe ori cu efecte
ireversibile care produc schimbari majore cum este trecerea de la vegetatia
luxurianta la stepa supusa desertificarii.
Profitul
individual nu trebuie sa fie criteriul de baza in actiunile care afecteaza
bogatiile naturale ale unui stat. Asa cum arata marele savant si patriot
Nicolae Balcescu al carui nume l-a purtat pana in 1989 Institutul Agronomic din
Bucuresti, interesul national este vital pentru existenta si continuitatea unei
natii.
Zona
Niculitel si Isaccea a avut o perioada buna prin plantarea vitei de vie, tatal
meu fiind fiu de podgoreni din Dragasani repartizat in 1957 ca inginer
horticultor la Tulcea, a contribuit la extinderea viilor in zona Isaccea.
Umbland pe dealurile de acolo, pentru a culege date pentru lucrarea mea de
diploma, am avut marea surpriza sa aflu de la un localnic faptul ca o fantana
se numea „Fantana lui Prorocu”...
Fara
un suport stiintific bazat pe teoriile si tehnicile moderne de analiza fara o
cercetare in slujba interesului national si fara legi bazate pe o astfel de
cercetare si asigurarea integritatii bogatiilor si parametrilor naturali
normali din aer, apa, sol si subsol de fapt continuarea starii de de
normalitate, inseamna ca producem distrugerea totala a cadrului natural, copii
nostri si urmasii lor vor consemna in istoria viitoare daca va mai exista,
lipsa totala din partea generatiei actuale a ceea ce este pana la urma cea mai
mare menire a oricarei vietati, asigurarea perpetuarii in timp si spatiu.
Catina alba alaturi de alte specii lemnoase poate fi un remediu important in
actuala situatie care daca se continua cu aceasta nepasare si inconstienta
cronica deja dupa 25 de ani de incompetenta, minciuna si hotie va duce la
fenomene grave care vor afecta in timp si statele puternice, dominatoare acum
ale Europei...
Ziua Dobrogei
A
venit randul si Dobrogei, azi e ziua ei. Sunt multe aspecte negative privind
alipirea la regat, distrugerea padurii care imbraca peninsula in care m-am
nascut devenita insula prin marea lucrare a poporului roman care este Canalul Dunare-Marea
Neagra... este poate cea mai rea. Minunat a fost acel climat in care m-am
nascut si am trait pana aproape la maturitate acolo unde romanii au avut cadrul
social, politic, de bun simt fiind in stare sa convietuiasca alaturi de alte
peste 20 de etnii. Nu am auzit niciodata pe nimeni vorbind despre vrajba, ura,
persecutie. Era o gluma cu un militian repartizat la Babadag care patruland in
noapte pe strada a vazut pe geamie un individ care isi striga ceea ce religia
lui cerea de la el. Bietul baiat a incercat sa pastreze linistea oraselului,
turcul de la inaltime fiind insensibil la apelurile lui de om al legii.
Dimineata s-a dumirit se vede luand si o mustruluiala de la comandanti. Elevul
lui Creanga marinar trecut printr-o cariera plina de experiente a scris o carte
unica in literarura noastra aratand adevarata fata a proaspetei Dobroge
romanesti unde era bine sa fii orice numai roman nu... Minunata, revin a fost
copilaria si adolescenta cand pentru mine colegii, vecinii, cunoscutii nu erau
altceva decat oameni... Minunata a fost si scrierea fostului meu profesor de
istorie care are multe lucrari dedicate istoriei mai putin cerecetata de romani
a Dobrogei. Ce minunata ar fi lumea daca azi pe Pamant ar fi tot ca in
copilaria mea!...
