Valeriu Tabara

Domnule Taraba, pardon, Tabara,

Din fotoliul lasat de marele Sisesti o data cu cladirea in care si eu am lucrat o scurta perioada de timp, revolutia sau ce o fi fost prinzandu-ma chiar acolo si am vaga impresie ca se stia pe culoarele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice de ea, am inteles ca veniti cu o magistrala constatare academica! Noi (care noi ca pamantul e cam al altora) vindem doar produse brute nu prelucram. Dumnezeule mare, dupa ce ai pastorit agricultura romaneasca si daca eu aveam 30 de ani dumneavoastra aveati mai mult la marea intoarcere spre lumea a III a, a IV sau a cata o fi, mi se pare demn de actorie nu academie ca dati aceasta mare si exceptionala constatare-directiva. Pai, cum de s-au distrus in fiecare judet aproape, unele aveau chiar doua, Intreprinderile de Producere, si Industrializare a Legumelor si Fructelor. Erau cozi de kilometri la bazinele de preluare a tomatelor pentru bulion, intr-o ferma la Giurgiu de la noua fabrica de profi am fost eu repartizat. In numele privatizarii si improprietarii prin jaf si hotie ati distrus totul. E drept si eu si altii am trait tot aici dar nu am castigat salarii de ministri, secretari de stat si atatea si atatea fonctii si atributii politice si distrugatorii de tara. Pacat, am cunoscut personal cativa oameni aflati acolo in cladirea lui Sisesti, nu presedinti ci mari silvicultori, Ioan Z. Lupe, de exemplu, academicianul Sarpe etc. E rusinos sa stai pe un asemenea fotoliu si sa faci asemenea remarci. Din pacate suntem studiati de specialistii occidentali cum de am distrus o tara bogata si industrializata, cu sisteme de sanatate si invatamant gratuite etc. etc. Raspunsul e simplu cu asemenea cocotati in fotolii unde nu le e jena sa stea cand cunosc ce predecesori au stat tot acolo, cu oameni care cu voie sau fara voie au distrus, ca politruci sau demnitari si care iata acuma fac stiinta si parada cu sfaturi cum ca vezi Doamne nu suntem in stare decat sa dam pe nimic bogatiile pamantului nostru si mai criminal acestea sa revina cu sclipici si etichete in peste 20 de limbi, de obicei romana fiind lipsa la preturi enorme ca produse finite. Daca nu ai dai. Cam acolo am ajuns fiindca avem academicienii de azi, politrucii si demnitarii de ieri… Asa sa va ajute Dumnezeu la toti care ne-ati adus aici !