NEUROCHIRURGUL VLAD CIUREA:
„CITITUL, ÎNTÂLNIRILE CU OAMENI DRAGI, MUZICA BUNĂ, CIOCOLATA, DAR MAI ALES
DANSUL ȚIN CREIERUL SĂNĂTOS”
Creierul se îmbolnăvește din
cauza noastră, pentru că nu știm să protejăm această „bijuterie”. Îmbolnăvirea
creierului apare și atunci când ne izolăm în tabletă, în Facebook și în
telefon, dar și pentru că nu facem câteva exerciții simple de respirație imediat
după trezire.
Creierul suferă și dacă avem
un mic dejun agitat, dacă mâncăm pe drum sau vorbind la telefon, dacă îl
supunem unui efort continuu, fără să-i dăm nimic în schimb, a spus
neurochirurgul Vlad Ciurea, la interviurile Libertatea Live.
„Creierul
are nevoie de aer curat, de mâncare sănătoasă, fără grăsime, dar cu un dulce
bun, precum mierea. Creierului îi place ciocolata, are nevoie de apă, dar cel
mai mult și mai mult îi place zâmbetul”, spune medicul care peste 50 de ani a
operat creiere.
Profesor
doctor Alexandru Vlad Ciurea a fost ani 10 ani directorul Spitalului de Urgență
Bagdasar-Arseni, în care a lucrat 50 de ani. Neurochirurgul a făcut aproape
23.000 de operații pe creier, iar 17 ani a operat numai copii, cel mai mic
având două zile.
Ne
îmbolnăvim pentru că nu vorbim, pentru că ne izolăm
„Dacă
ne izolăm în tabletă, în telefon, creierul se îmbolnăvește. Ați văzut cum
traversează acum oamenii? Cu ochii tot pe Facebook. Noi suntem făcuți să trăim
în grup, nu izolați”, mai spune neurochirurgul Vlad Ciurea.
Primii
pași pentru un creier sănătos sunt foarte simpli și la îndemâna tuturor. Ne
trezim devreme, facem câteva exerciții de repirație și bem două pahare de apă
la temperatura camerei.
„Dimineața,
trebuie să ne trezim cât mai devreme, să deschidem geamurile larg și să facem
câteva exerciții de inspirație și expirație. Un profesor din Academia rusă,
care a trăit o perioadă în Siberia, spune că se poate trăi 150 de ani cu aerul
curat din Siberia. Aerul acela să intre în plămân. Acele mici exerciții fizice
ajută creierul să se încălzească, să pornească toate circuitele. Apoi, să bem
două pahare de apă la temperatura camerei.
Primul
este extraordinar, pentru că evacuează toate dejectele tubului digestiv. Al
doilea pahar cu apă este foarte bun pentru că intră în circulație și pune
«locomotiva» în mișcare”, mai spune neurochirurgul.
În
timpul somnului, creierul nu doarme, ci funcționează ca să țină în activitate
organele interne. Dar, mai face ceva foarte important. Dacă un om se culcă
având în minte o problemă importantă pe care nu știe cum să o rezolve, a doua
zi dimineața are și răspunsul.
„A doua zi găsești rezolvarea.
Deci, creierul a făcut conexiunea între gândire, judecată, memorie, iar
dimineața ai ideea pe masă, pentru că mintea este liniștită. Deci, să nu stai
nedormit”, subliniază profesorul Vlad Ciurea.
Creierul nu iubește grăsimea,
tutunul și alcoolul, dar îi place ciocolata neagră
Țigările au același efect
negativ asupra creierulului ca și asupra inimii. Micul dejun trebuie să fie
liniștit, nu pe fugă și în picioare.
„Micul dejun trebuie luat în
liniște, fără scandal, fără claxoane, fără a fi pe fugă, nu în picioare, fără
elementele din jur care să te disturbe, fără țigară. Să fie mai mult decât o
relaxare, să fie o plăcere. Pledez pentru sucul de dimineață, din citrice,
caroten și altele, care aduc și energie, și oligoelemente, care ajută la
transmiterea în interiorul creierul. Este foarte important!”, subliniază Vlad
Ciurea.
Creierul nu acceptă grăsimea,
slănina, dar în schimb îi place dulcele
Neurochirurgul mai spune că
este mai sănătoasă pentru creier carnea cu puține calorii decât slănina.
„Da,
este rău pentru creier să mănânci carne. Dar, în cantități mici, carnea este perfect
bună pentru întreg organismul. Cea mai bună este carnea cu calorii puține.
Carnea de curcan și de pește sunt cele mai bune. Creierul nu acceptă grăsimea,
nu acceptă slană. O dată, de sărbători, merge. Dar, în rest, nu duce la nimic
bun”, mai spune medicul.
Creierul
nu suportă grăsimea, dar îi place dulcele. Nu orice dulce este însă bun, pentru
că zahărul, de exemplu, îi face rău prin modificările chimice pe care le
produce.
„Este
de acord cu ciocolata cât mai neagră, non-siropată, merge perfect cât mai
fresh. Apoi, cacao. Creierul iubește mierea, ca dulce”, explică neurochirurgul.
Prânzul
trebuie să fie echilibrat, altfel sângele se ocupă prioritar de digestie
Medicul
Vlad Ciurea atenţionează că mesele nu trebuie să umple stomacul, pentru că,
așa, sângele se ocupă mai mult de digestie. În plus, neurochirurgul pledează
pentru o hidratare cât mai bună cu apă, nu cu sucuri acidulate. Somnul este și
el foarte important pentru sănătatea creierului.
„Nu
este bine să mâncăm la prânz mult, pentru că tot sângele se duce în stomac,
creierul rămâne ischemizat și ne apucă somnul. Cine vrea să lucreze, trebuie să
mănânce foarte puțin la prânz. Pledez pentru apă la temperatura camerei, nu
sucuri acidulate. Creierul are două puncte de activitate maximă: între 10.00 –
12.00 și 16.00 – 18.00. Dacă a obosit, putem să-i dăm un pic de cafea,
pe care să o bem încet. Creierul așteptă să fie răsplătit cu un dulce bun, dar
fără zahăr”, mai spune medicul.
Medicul
atrage atenția că cel mai bun prieten al creierului nu este Facebook-ul, ci
este zâmbetul. De aceea, este foarte important să alungăm tristețea, monotonia
și să reușim să ne bucurăm.
Memoria nu trebuie lăsată să
zacă
Uitarea, considerată boala
vârstnicului, apare tot mai des la adultul tânăr și nu o putem trece cu
vederea. Pentru a nu permite bolii
uitării, Alzheimer, să se instaleze, creierul trebuie activat. Dialogul direct
cu oamenii este foarte important.
„Să
exersăm creierul, să vorbim în grup, să fim deschiși, să nu fim interiorizați.
Să ne plimbă, să facem călătorii, să urmărim lucruri care ne plac, să stăm în
lume, să facem cuvinte încrucișate, puzzle. Să nu stăm pe loc, adică mintea să
meargă încontinuu. Să scriem, să citim. Merg circuitele, merge
mintea, merge memoria. Memoria nu trebuie
lăsată să zacă.
Mișcarea
face foarte bine pentru creier. Este foarte importantă. Dacă ne mișcăm,
existăm. Trei lucruri importante: vorbire, scriere, mișcare. Și încă ceva. Am
uitat să apreciem muzica adevărată și, mai grav, am uitat să dansăm. Dansul
este dovedit că previne întâlnirea cu Alzheimer”, spune profesorul Ciurea.
Durerile
de cap zilnice pot fi cauza îmbolnăvirii creierului
Persoanele
care au zilnic dureri de cap trebuie să facă RMN, pentru că unele dureri
cedează la calmante și altele nu.
„Sindroamele
migrenoase atestă modificarea vascularizației cerebrale. Acestea trebuie
investigate. Cea mai bună investigație este RMN, care descoperă dacă este
leziune. O durere de cap care crește în intensitate arată că este ceva în cutia
craniană care apasă pe structurile nervoase, dacă nu cedează la un calmant cam
trei zile. Durerea crește în intesitate și nu ai o explicație, atunci neapărat
faci RMN”, adaugă profesorul Ciurea.
Din cauza oboselii poate
apărea accidentul vascular cerebral
În zilele noastre, tot mai
mulți oameni suferă de epuizare nervoasă, pentru că solicită prea mult sistemul
nervos. Creierul este prea
solicitat, alimentația este departe de ceea ce are nevoie, somnul este
insuficient, iar în final, din cauza oboselii, poate apărea accidentul vascular
cerebral, spune neurochirurgul.
În
timpul somnului, creierul mobiliează un grup de „curățitori” care adună
„gunoaiele” creierului și îndepărtează toate elementele nocive.
„Dacă
au timp să-și facă treaba în timpul somnului, suntem frumoși și sănătoși. Dacă
nu pot curăța, gunoaiele se acumulează și, crescând, opresc comunicarea între
sinapse. Le-a blocat, și acesta este primul pas spre Alzheimer. Un somn bun la
adult trebuie să dureze peste șase ore. Atunci curăță creierul de gunoaie.
Trebuie să ne ducem la culcare la ora 22.00, cu toate închise, TV și
calculatoare, cu o carte frumoasă de literatură. Cel mai bun somn este între
22.00 și 24.00. Este dovedit”, mai spune neurochirurgul.
Accidentul
vascular cerebral la tineri este rezultatul unei vieți dezordonate
Accidentul
vascular cerebral la tineri este tot mai frecvent și apare din cauza
solicitării extreme a creierului, pe fondul consumului de alcool, de tutun, a lipsei
somnului, a alimentației dezordonate și a oboselii.
„AVC-ul
este tot mai frecvent la tineri, dintr-o viață destrăbălată. Solicităm creierul
și dăm exact ceea ce nu îi place: țigari, alcool, care modifică metabolismul
celulei nervoase, internet și suprasolicitare nervoasă. Toate obosesc creierul,
iar de la oboseală și până la AVC, nu mai este decât un pas. De exemplu, Stela
Popescu a făcut AVC. Agitația, pierderea vorbirii, starea de oboseală, o mână
mai slabă, piciorul care scapă, sunt semnale neurologice pentru un AVC”, mai
spune neurochirurgul.
Școala
trebuie să fie o plăcere, altfel creierul obosește și clachează
Elevii
sunt obligați să facă multe lecții, muncesc multe ore pe zi la teme, uneori mai
mult decât adulții. De aceea, foarte mulți obosesc și clachează în timp.
„Foarte
multe lecții, o greșeală totală de educație. Am urmărit o premiantă,
clasa a VI-a, când a ajuns acasă. A aruncat ghiozdanul cu atâta ură pe pat și a
fugit fericită la joacă. Dominanța în creier a fost joaca. Memoria copilului
este încărcată inutil. Școala trebuie să placă, altfel creierul a obosit, i s-a
cerut prea mult. Trebuie să facă lecții de plăcere. Campioni ajungem din
plăcere. Să păstrăm plăcerea de mișcare, altfel sunt blocați în internet și cu
burtica mare”, mai spune neurochirurgul.
Medicul le transmite românilor
„să creadă că sunt mai deștepți decât restul Europei, că mâncarea noastră este
mai bună, iar peisajele noastre mai frumoase”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu