Scott Turow

"Talmudul zice ca un tata trebuie cu o mana sa isi apropie fiul si cu cealalta sa il indeparteze."

Graham Greene

Leonida Neamtu

Leonida Neamțu (n. 29 august 1934, Soroca, România - d. 25 octombrie 1992) a fost un scriitor român.

Considerat, mai ales la început, scriitor de romane polițiste și de aventuri, fiind "catalogat" de unii critici ca atare, conform clișeelor vremurilor de atunci, Leonida Neamțu va da ulterior măsura realului său talent literar mai ales în romanele, nuvelele și nuveletele publicate în anii 1980 și 1990. Leonida Neamțu, face parte, alături de Radu Tudoran și Vladimir Colin, dintre cei mai puțin studiați și cei mai sub-cotați scriitori români ai secolului 20. Leonida Neamtu s-a nascut la Soroca – Republica Moldova, la 26 august 1934, intr-o familie de intelectuali, parintii: Vladimir si Ecaterina. In 1940 familia Neamtu se refugiaza in Romania, ajungand la Viseu, iar mai apoi la Sighet. Scoala primara o urmeaza la Viseu, iar la Sighet urmeaza in continuare liceul Dragos Voda. In anii '50 vine la Cluj unde urmeaza Facultatea de Filologie. Student fiind debuteaza cu poezie in 1952 in revista „Almanahul Literar”, condusa de poetul A.E. Baconsky.Primele volume aparute sunt volume de poezii: Cantecul constelatiei si Ochii (1960 si 1962), urmand ca din 1964 sa publice numai romane: „Toporul de argint”, „Aventura si contraaventura”, „Febra de origine necunoscuta”, „Chirie pentru speranta”, „Speranta pentru Marele Vis”, „Inotatorul ranit”, „Legenda cavalerilor absenti” – numai cateva dintre cele mai indragite titluri. Ramane redactor la „Almanahul literar”, devenit apoi „Steaua”, revista a Uniunii Scriitorilor, el insusi fiind membru al acesteia. La 27 octombrie 1991 se stinge, lasand in urma peste 30 de volume publicate, cateva manuscrise, aproape 40 de ani de contributie scriitoriceasca la revista „Steaua” si foarte multi iubitori ai stilului sau inconfundabil. “Începând cu Toporul de argint din 1964, Leonida Neamțu devine unul dintre autorii de top ai genului polițist și ai romanului de aventuri în genere. Publică, în ritm alert, volum după volum, cu tiraje de zeci de mii de exemplare, astfel încât, în 1990, când îi apare ultima carte, opera sa numără vreo treizeci de titluri. Format în ambianța revistei “Steaua”, deprinsese o mentalitate de scriitor profesionist, susținută de un talent indiscutabil. Deși circumscrisă în bună parte genului ca atare, proza sa nu este una de divertisment propriu-zisă. De la un moment dat, nici măcar convențiile canonice ale acestui tip de literatură nu le mai respectă integral. Prozatorul este în fond un fantezist ingenios, cu plăcerea ludicului, a parodicului sau a umorului absurd. Narațiunile sunt adeseori încântătoare prin nonconformismul lor ori prin referințele ironice la diverse modele livrești. Dar scrie, deopotrivă și în registru grav, cu un realism de descendență comportamentistă, gen Hemingway.”, scrie Petru Poantă despre autor.

- sursa internet-

Philip Kerr

Un scriitor englez care prin trilogia BERLIN NOIR prezintă Germania înainte  în  timpul si dupa al doilea razboi mondial. Ceva in stilul lui Raymond Chandler dar infinit mai profund in analiza fondului social politic si uman al perioadei de referinta.

TOPORASI DE MARTIE

Primul barbat: Ai observat cum Toporasii de martie* au reusit sa ne dea complet la o parte din partid pe noi, veteranii ca tine si ca mine?

Al doilea barbat: Asa e , ai dreptate. Poate ca daca si Hitler ar fi asteptat un pic inainte sa urce in barca nazistilor ar fi ajuns si el mai repede Fuhrer.

• termen peiorativ care se referea in época la cei care din motive de interés pragmatic (bani, cariera, pozitie sociala), manifestau o adeziune exagerata la política de partid, indiferent de convingerile lor launtrice.

Oare nu ne e cunoscuta specia?

CRIMINALUL DIN UMBRA

Cineva a spus ca fericirea este aceea care este negativa, simpla abolire a dorintei si extinctie a suferintei.

Supravietuirea, mai ales in aceste vremuri dificile, trebuie sa conteze ca fiind un soi de realizare. Nu este ceva care se obtine cu usurinta. Viata in Germania nazista presupune sa lucrezi intruna la asta. Dar dupa ce ai realizat-o, ramai cu problema de a-i da un sens. Caci, pana la urma, la ce folosesc sanatatea si siguranta daca viata ta nu are nici un sens?

„Multe dintre cele care au legatura cu oamenii nostri de treaba ma dezgusta, si nu la raul din ei ma refer. Cat as vrea ca ei sa fie stapaniti de o nebunie care sa le poata atrage pierzania, precum acest criminal din umbra. Imi doresc cu adevarat ca nebunia lor sa se cheme adevar, loialitate sau justitie: numai ca ei poseda virtuti doar ca sa traiasca mult si intr-un jalnic huzur.”

Nietzsche

RECVIEM GERMAN

Nu ceea ce au construit, ci ceea ce au daramat,

Nu casele, ci locul gol ramas intre case,

Nu strazile care exista, ci strazile care nu mai exista,

Si nu amintirile-ti sunt cele care te bantuie.

Nu ceea ce ai scris.

Ci ceea ce ai uitat, ceea ce trebuia sa uiti,

Ceea ce trebuie sa uiti intruna toata viata ta.

LOVITURA

Banii sunt cauza si efectul pentru aproape orice pe lumea asta, fie ca e vorba sa-i tunzi cuiva parul, sa-i scoti un dinte sau sa il impusti in cap.

Politicieni, idealisti... cei care se schimba de pe o zi pe alta. Ei sunt cei care vor distruge lumea asta. Nu oameni ca mine ci acei care fac promisiuni desarte fara nici un crez si fara nici o cauza. Banii sunt singurul ideal care nu insala niciodata, iar interesul personal este singura filozofie pe lumea asta care n-o sa incerce sa iti traga presul de sub picioare. E singurul sistem logic pe care poti sa contezi intotdeauna.

PACEA LUI HITLER

Sa fii empiric inseamna sa te ghidezi dupa experienta, nu dupa sofisti, sarlatani, preoti sau demagogi...

Sunt trei feluri de intrebari in viata...Sunt de genul „de ce arde focul”...apoi sunt intrebarile de genul „cate tigari au mai ramas in pachet”...Majoritatea intrebarilor pe care ti le pui in viata intra in una din aceste categorii. Empirice sau formale. Cum ramane cu intrebarile care nu intra aici? Acelea sunt intrebarile filozofice. De exemplu „ce este moralitatea?”. Filozofia incepe atunci cand nu stii unde sa cauti un raspuns. Te intrebi „ce fel de intrebare e asta si ce fel de raspuns caut?”.Si „pot eu oare sa includ aceasta intrebare intr-una din cele doua categorii de mai sus?” Asta face un filozof. Moralitatea de a ucide pe cineva in razboi, de exemplu.

Destinul omenirii nu trebuie sa fie niciodata hotarat de traiectoria glontului unui asasin.

Daca vreodata „cainele negru” se intoarce ca sa te muste de calcaie, iti dau trei sfaturi. Unu:scoate-ti camasa si aseaza-te undeva in bataia soarelui, lucru pe care l-am descoperit a fi extrem de revitalizant si inaltator. Al doilea este sa te apuci de pictura. Este un joc ce te va ajuta sa iesi din tine si sa te refugiezi in alta parte, atunci cand tu devii un loc in care nu iti place sa fii. Iar cel de-al treilea sfat al meu este sa te duci la o petrecere si sa bei ceva mai multa sampanie, care se dovedeste cel putin la fel de eficienta ca soarele in actiunea deridicare a moralului. In fond vinul este cel mai pretios dar pe care ni l-a facut vreodata soarele. Churchill omul care intruchipa adevarul si putea demonstra curajul adevarului.

Cand strig eu „Lupul” oamenii au prostul obicei sa-mi spuna „ce dinti ascutiti ai !”

...nici un om onest nu ar vrea, la sfarsitul vietii, sa-si retraiasca propria viata...

Hans Christian Andersen

S-a nascut H. C. Andersen intr-o zi de 2 aprilie. E Ziua Internationala a Cartilor pentru Copii. Mare scofala; important e ca in fiecare zi din an e ziua jocurilor in virtual. Nu trebuie fatarnicie, birocratie, mizeriile astea aduc miliarde, punct! Ce pacat ca acest capitalism turbat fara cenzura, fara pic de bun simt nu tine cont de efectele lui dezastruoase. Si uite asa asortate cu alte minuni postdecembriste de la noi asistam la fapte de o cruzime nemaiintalnita in istoria pe bune a omenirii. Unde esti tu Andersen-e Doamne cu Fetita cu chibrituri a ta!

Jennifer Cody Epstein

O minunata fresca a societatii chineze la eliberararea imensului popor de sub crunta exploatare si coruptie imperialista, ce a insemnat  absorbtia principiilor europene de viata si cultura cu toate conflictele create de antagonismul acestora fata de mentalitatile unei civilizatii milenare. 

Un omagiu adus Parisului unde oameni care au faurit apoi istoria popoarelor lor Zhou Enlai sau eroina cartii au avut un loc propice formarii si instruirii in variate domenii,  luminati fiind de idoli si dascali din elita mondiala a momentului care puteau sa isi gaseasca aprecierea doar acolo. Exilul a avut un singur sens dinspre toata lumea la Paris...nu invers...

Les grands ne nous paraissent grands que parce que nous sommes a genoux. Levon-nous!

Superiorii ni se par puternici pentru ca suntem in genunchi. Sa ne ridicam!

Raurile si muntii se pot traversa, numai peste caracterul omului nu poti trece.

A renunta, am invatat, inseamna a te intoarce.

Barbara Cartland

Madam Mary Barbara Hamilton Cartland (n. 9 iulie 1901, d. 21 mai 2000) a fost o scriitoare engleză, cunoscută pentru numeroasele ei romane de dragoste. Ea a devenit și una dintre cele mai cunoscute personalități din mass-media Regatului Unit, având numeroase apariții la evenimente publice și la televiziune îmbrăcată în roz și ținând discursuri despre dragoste, sănătate și probleme sociale. În afară de cărțile ei de dragoste, a mai scris și cărți de sănătate și de gătit, piese de teatru și a înregistrat un album cu cântece de dragoste. A primit titlul de „Regina aventurilor romantice”.

A fost decorată cu Ordinul Imperiului Britanic și Venerabilul Ordin al lui St John.

A fost bunica vitrega a printesei Diana... nu prea departe in comportament si ea de ruda indepartata, regele Carol II al Romaniei dar acesta a fost mai smecher a stiut sa aiba resurse, sa se adaposteasca regal pana la moartea fiziologica nu a murit fugarit prin Paris de cautatorii de scandaluri... El o avea pe Lupeasca...

Despre oameni se spune sa nu le dea Dumnezeu cat pot sa duca, dar oare poporul asta cata hotie, minciuna si umilinta mai poate sa duca...

Pana la urma istoria noastra, a romanilor e un lung sir de jafuri care parca astazi e deja ca un cosmar oribil...

A existat o familie, Bratianu pentru care Romania nu era o tara, era o profesie... Clica Elena Lupescu - Urdareanu (o jigodie care exercita o mare influienta asupra regelui) a secat tara, a creat o mare instabilitate prin persecutarea lui Ion Antonescu.

E vorba de o carte scrisa de o femeie apreciata de Imperiul britanic cu cele mai inalte distinctii. Lectiile istoriei noastre din vremuri cand javrele s-au tupilat in fruntea tarii secatuind-o, din nefericire multe, sunt poleite cu nerusinare de diversi mincinosi cu staif care, ca marii economisti care au propavaduit prin 1990 privatizarea, marii istorici care ne dau lectii de trecut falsificat si ne umilesc si... atatia si atatia sarlatani recompensati cu tot ce le doreste inima lor de lighioane scarboase...

Pacat de tara asta si pacat de viata noastra traita in umilinta si greutati...pacat de generatiile care au cladit singura Romanie demna si harnica ce arata astazi ca un sat fara caini, cainii urla si se usureaza la orase... O tara care face numai lucruri importate de la altii si isi uita incet dar sigur valorile ei de orice fel...