Amintire

 

Astazi, la sarbatoarea radioului au programat o creatie populara interpretata de marele tenor Ludovic Spiess. Puia se stie sigur cine e dar asta cine o mai fi??? A deschis o serie de amintiri ale mele privind ipostaza serviciilor la institutiile unde am lucrat. Nu am stat mult la Editura Ceres dar am fost, lucrand acolo la Cabinetul Ministrului Culturii in vremea cand era pastorit de valorosul nostru interpret. Domnia sa era in birou cu bagajele pregatite pentru plecarea in strainatate. Era nerabdator se vede pentru ca a asteptat mult acolo. A iesit si a inchegat o discutie cu mine, eu aratand ca am absolvit scoala de muzica si arte plastice din Tulcea dar numai a doua parte din cu ce se ocupa. A fost un moment deosebit pentru mine eram in sediul Casei Scanteii ca asa cum a fost botezata dupa furtul statuii lui Lenin numai presa libera sau cu catuse nu mai avem… Nu ca am avea altele…

Vazand ca eram extaziat de tezaurul ce se afla in cabinet s-a asezat la biroul sefului de cabinet unde trebuia sa stau eu si m-a lasat liber sa admir tot ce era inauntru!!! Evident ca am incheiat incursiunea si apoi a intrat la dansul asteptarea continuand. Am avut parte de momente cu oameni diferiti, la IPL. Uzunu unde era numar de Bucuresti, telefonul suna la 21.59 ca domnul director sa vada daca nu am plecat inainte de terminarea serviciului!!! Ceea ce m-a impresionat a fost faptul ca la ora 15.55 domnul ministru a deschis usa, mi-a multumit pentru faptul ca prin discutiile noastre a trecut asteptarea sa mai repede si faptul ca in conformitate cu programul puteam sa plec. Dupa cativa ani de naveta si viata de care astazi sincer imi pare rau in productia de legume, Editura Ceres a ramas pentru mine o cireasa de pe tort, vai au am diabet… si amintirea intalnirii cu o mare personalitate a culturii romanesti la ministerul acestui domeniu ramane ceva de vis! Am avut servicii la IGPR, Directia de Logistica fiind in noua cladire perpendiculara pe Stadionul Dinamo. La ora 22.00 iesind din cabinetul domnului Director am ramas nauc: Jumatate de hol era in intuneric, jumatate cu lumina ca ziua. Am gandit ca se datora faptului ca se facea proba la instalatia de nocturna abia montata…

Nu pot sa cred ca IPILFGiurgiu, acea bijuterie a industriei alimentare romanesti a fost distrusa… Efectuam servicii si acolo, fiind lucru permanent nu eram simplu vizitator de cabinet directorial... Parca am participat pe viu in romanul „Prin cenusa imperiului” de Zaharia Stancu. Doamne cum a trecut aceasta viata a mea si ce mizerie au lasat in urma derbedeii alesi acum nealesi…