sâmbătă, 21 iulie 2018
Dr. Eduard Togoreanu
- medic chirurg, specialist in psiho-oncologie -
Psihologia
bolilor - Omul, intre A FI si A AVEA
sursa internet
"Sentimentele
negative se rasfrang intotdeauna asupra celui mai de pret bun al tau:
SANATATEA"
Pe
medicul Eduard Togoreanu l-am cunoscut cu multi ani in urma, atunci cand a
introdus in tara medicamentul ISOREL (un extract de vasc), care a revolutionat
tratamentul oncologic. M-am reintalnit cu el acum cativa ani, intr-o ipostaza
nedorita: mama mea ii este pacient, suferind de mielom multiplu - un ciudat
neoplasm al sangelui, care malignizeaza celulele formatoare de anticorpi.
(Medicul hematolog care i-a descoperit boala - acum opt ani! - mi-a spus ca
speranta de viata este de circa cinci ani, daca urmeaza tratamentul
medicamentos conform indicatiilor medicale!...) La fiecare control lunar o
insotesc la cabinetul doctorului Togoreanu, cu care am devenit, in timp, bun
prieten. Orele petrecute la cabinet s-au dovedit extrem de pretioase, la fel ca
si calitatea discutiilor pe care le avem, din care am invatat enorm. Fin
psiholog si bun observator al comportamentului oamenilor in fata bolii, medicul
Eduard Togoreanu are o teorie aparte despre aparitia bolilor, pe care merita
s-o cunoasteti!
Rasturnarea
valorilor sociale
Cu
ceva vreme in urma, citeam un articol scris de un grup de psihologi americani,
care au studiat relatiile sociale, constatand, in final, alterarea
"cultului persoanei". Pe scurt, au constatat ca in relatiile
reciproce, indivizii unei colectivitati ne-au trecut treptat, in timp, prin
urmatoarele forme de adresare: domnule sau doamna X, apoi initialele numelui si
prenumelui, J.R., J.F.K., apoi "Hey, you" ("Hei, tu!") -
pur si simplu si "Hey, man" ("Hei, omule!"). Cu alte
cuvinte, identificarea dintr-o multime se facea initial plecand de la statutul
social, se trecea apoi catre intimitatea initialelor, mai tarziu se facea o
identificare directa - un fel de pironire a individului fara nici un fel de
echivoc, in final apelarea facandu-se prin stabilirea identitatii la specia
umana.
Modificari
in comportamentul nostru unii fata de ceilalti apar si in alte raporturi
sociale: nu mai este "modern" sa mergi cu persoana draga de mana sau
la brat, ci sa te balangani pe langa ea pe strada; dansurile de cuplu au fost
inlocuite cu miscari similare cu cele ale cocorilor in perioada de rut;
adolescentii nici nu vor sa mai auda de parinti... Ne separam incercand sa ne
identificam, ne cautam eu-ul, fiindca nu ne mai gasim locul, fiindca ne simtim
sufocati de ceilalti sau pentru ca nu ne mai gasim sprijinul in cei de langa
noi.
Filozoful
grec Platon spunea ca masura evolutiei spirituale a unui individ o cunosti si
devine un sprijin pentru tine in momentul in care iti dai seama ca ai de-a face
cu un individ responsabil de alegerile, deciziile si faptele sale, constient ca
are nevoie de cei din jurul sau, ei fiindu-i ajutoare necesare in evolutia sa.
Cu
ce am inlocuit acest sprijin? Cum ne mai identificam unii pe altii? Daca nu
dupa nume, sa fie oare profesia sau preocuparile cotidiene un criteriu social?
Rasturnarea
valorilor sociale standard, egalizarea in evenimentele sociale (de exemplu
nuntile - facute pe baza de avere, nu pe sentimente), egalizarea unor indivizi
aflati la polii opusi ai societatii (elite cu lumpeni), numarul enorm de
indivizi din periferia societatii care au urcat in ierarhia sociala nu prin
calitati pozitive sau virtuti, ci prin utilitatea lor in plan politic (acum
avem mult mai multi oameni politici proveniti din paturile sociale greu
identificabile, decat am avut in comunism) sunt factori de confuzie in planul
evolutiei personale.
Sanatatea,
intre doua verbe
Interesant
este faptul ca individul a invatat din tot acest capitalism haotic verbul
"A avea". Se identifica prin "a avea". A trai bine - a avea
- inlocuieste verbul "a fi". El nu mai doreste sa fie
"cineva". Chiar si mersul la biserica, pentru o evolutie spirituala
fireasca si necesara, este inlocuit cu mersul la slujba, pentru a apuca si
"a avea" o sticla cu apa sfintita!
"Am
cancer" este declaratia pe care o aud tot mai des de la pacienti, cand
intra in cabinet.
Este
oare el un proprietar de cancer? Cum sa se vindece, cand "a avea"
este verbul lui preferat, cand toata viata s-a zbatut sa aiba, cand acest
"a avea" i-a intrat in sange, cand a vandut, s-a indatorat, a mintit,
a inselat, a calcat viata altora in picioare, s-a purtat iresponsabil fata de
el insusi pentru a avea? Acum, obsedat de "a avea", are cancer. Daca
ar fi bolnav de cancer, ar mai avea o sansa de vindecare. Dar el are cancer si
pentru a avea s-a zbatut toata viata, cum sa renunte la "a avea"
pentru "a fi"?
"A
fi" este o stare. "A fi" presupune sa traiesti asa cum esti:
natural, fara griji, fara indoieli, numai tu cu dorintele tale de schimbare. Si
pentru terapeutii care "descopera apa calda" si recomanda sa mananci
naturist pentru a fi sanatos, am un sfat: invatati pacientii mai intai sa fie
sanatosi! Nu defilarea prin magazine, in mana cu o lista de alimente permise,
ecologice, ii va face sanatosi, ci pofta pe care o vor avea la vederea unui
aliment - aceasta sa-i determine sa aleaga, sa se exprime, sa-si manifeste
individualitatea avand optiuni, nu actionand la indicatii pentru a se
autodefini! Cu alte cuvinte, sunt sanatos fiindca sunt aici sa aleg ceva de
care am pofta, nu fiindca am o lista care ma va ajuta sa fiu sanatos!
Boala
- ascunsa in sentimentele negative?
"A
avea" naste indoieli, naste deziluzii, naste dezamagiri, naste nehotarari,
naste dorinte, naste comparatii si orgolii, naste deznadejde, naste
insatisfactii, naste teama de a pierde, naste frica de hoti, naste ura, naste
teama de concurenta, naste lacomie, naste limite, naste frustrari. "A
avea" presupune atasament material. Atasamentul inseamna robie.
"Pastreaza si papucii aia vechi, poate ne mai trebuie!". Verbul
"a avea" ne termina viata. Segmentand-o prin conjugarea lui "a
avea", ne afundam si mai tare in materia pe care vrem s-o stapanim.
"A avea" te face robul vilei, masinii, a contului bancar.
Cum
vei putea sa renunti vreodata la ele? "Eu am!" Atunci cand pronunti
aceste cuvinte, mandru de averea ta, de ceea ce ai, trebuie sa stii ca de fapt
ai si toate sentimentele si starile sufletesti de care vorbeam.
Si
mai ai ceva: o boala de care deocamdata nu stii! Fiindca - intotdeauna! -
aceste stari si sentimente negative se rasfrang asupra celui mai de pret bun al
tau, de care, din pacate, nu esti constient: SANATATEA!
"A
fi" este o stare naturala. "A fi" presupune responsabilitate.
Faceti diferenta intre: "Sunt tata!" si "Am un copil". In
care declaratie se simte intensitatea trairii, mandria de a fi ceva ce nu am
mai fost pana acum?
"A
fi" presupune existenta, traire, viata - tot ceea ce este contrariul lui
"a avea". "A fi" inseamna lipsa bolii ca entitate separata,
fiindca boala face parte din viata, este normala, este existenta noastra
modificata, atunci cand gresim sau facem alegeri gresite! Boala se vindeca sau
putem coexista cu ea, intr-un stil modificat de viata. Luati exemplul unui
alcoolic bolnav de ciroza - renuntarea la bautura si un regim adecvat de viata
in noile conditii il pot salva, dar de acum inainte el va avea alte coordonate
ale existentei.
Un
alt exemplu: lumea medicala, si nu numai, este preocupata si se scriu tomuri
intregi despre femeia la menopauza, de parca aceasta este o boala si nu o
evolutie fireasca a organismului feminin! Nimeni nu sufla o vorba despre
conditiile sociale ale femeii, care trebuie indeplinite, chiar si in cursul
ciclului menstrual. Exista pe undeva vreo societate comerciala care sa trimita
femeile in concediu in aceasta perioada delicata pentru ele? Sa fie din cauza
ca barbatii nu au ciclu menstrual? Totusi, femeile traiesc cu aceasta problema
fara sa se planga!...
"Am
diabet!" "Am hepatita!" AM!... Ce sa tratezi mai intai - boala
sau bolnavul?
"Incidenta
cancerului a explodat de cand proprietatea a devenit pretuita"
Aceasta
imobilitate de gandire in medicina ii impiedica pe unii contemporani sa
priveasca cu seriozitate noile oportunitati in abordarea cauzelor bolilor. Vom
sti ca am depasit aceasta faza atunci cand, in reclame, pe langa "Fumatul
dauneaza grav sanatatii!" vom vedea si "Orgoliul, Deznadejdea, Ura
dauneaza grav sanatatii!"... Pentru ca starea sufleteasca ne influenteaza
direct sanatatea fizica!
Zicala
romaneasca "Are boala pe el" defineste o persoana care uraste, are
necaz pe cineva. Cunoasteti oare vreun exemplu mai clar despre forta negativa a
sentimentelor? Mai sunt si alte exemple, la fel de elocvente: "Este ros de
ura!", "Ma roade un gand...". Si urmarea: "Ma roade
stomacul, am ulcer!".
Exista
o lista cu peste o suta de exemple de situatii psiho-afective constatate ca au
precedat aparitia cancerului. Peste o suta de situatii in care oamenii au ceva:
rate la banca, o casnicie destramata, un deces in familie, un accident etc. si
toate aceste situatii nu au putut fi depasite. Vi se pare intamplator faptul ca
incidenta cancerului a explodat de cand proprietatea a devenit atat de
pretuita, intarita de legi si decizii guvernamentale, aparata de organisme
sociale? De cand viata rurala, definita mai ales prin "a fi", a fost
inlocuita de urbanul "a avea"? De cand verbul "a avea" a
inlocuit verbul "a fi"? Evident, nu proprietatea este de vina, ci
atasamentul pe care-l manifestam fata de aceasta. Intrebarea este: DE CE? De ce
cancer, de ce scaderea imunitatii, de ce boli grave, fara solutii de tratament?
De
la medicul german Rudolf Karl Virchow, fondatorul patologiei celulare, gandirea
medicala s-a maturizat, in sensul studierii cu precadere a materiei si mai
putin a functionarii sale in cadrul corpului omenesc. Vechile teorii medicale,
care abordau omul ca un tot unitar, format din corp, suflet si spirit au fost
denigrate, respinse si apoi uitate, fiindca nu aveau un suport material. Suntem
capabili sa ochim si sa distrugem un nucleu de zecimi de milimetru din centrul
creierului, dar nu suntem capabili sa prevedem consecintele acestui act. Ne
mandrim cu identificarea defectelor cromozomiale, dar habar nu avem de
complexele lor mecanisme de reglare. A trebuit sa apara noi generatii de
cercetatori, care au reusit sa identifice mecanisme capabile sa explice cum
emotiile negative pot afecta grav starea sanatatii. Imbucurator este faptul ca
se dezvolta stiinte medicale noi, capabile sa faca legatura dintre starea
sufleteasca, secretia hormonala si sistemul nervos, care in final modifica
structura organismului. Ati auzit vreodata de neuropsihofiziologie? Gasiti
informatii pe internet, alaturi de ofertele de promotii ale magazinelor
on-line? Cu siguranta, nu!
Chiar
si cutele de pe fruntea unui om, acele riduri de expresie, sunt cel mai simplu
exemplu despre cum starea sufleteasca determina schimbari in structura corpului
- mai intai la nivel superficial, apoi la nivel profund. Cand luati decizii sau
hotarari, priviti-va si in oglinda si urmariti-va expresia fetei. Va va ajuta!
Ma veti intreba: bine, bine, dar cum anihilam sentimentele negative? Nu e chiar
asa de usor... Depinde de cum imi raspund la intrebarea: "Ce o fi mai
bine, sa am un statut social sau sa fiu cineva in societate?". Depinde,
deci, in mare masura, de "materialul clientului" - respectiv, de
structura psihica a celui care are astfel de dorinte si sentimente. Nu le poti
"taia cu foarfeca", trebuie mult timp sa poti schimba gandirea unui
individ - asta, daca si el doreste acest lucru!
Pentru
cei dornici sa iasa din acest labirint, exista o multime de sfaturi, din care
unul singur ramane valabil: daca sunteti asaltati de spaima lui a avea, daca
sunteti hotarati sa iesiti din cotidianul care va macina, cautati terapeutul cu
care sa rezonati. Nu este nebun, instabil psihic sau "plecat cu sorcova"
cel care cere ajutor. Dar este iresponsabil daca amana acest lucru si este
tardiv sa o faca daca se va imbolnavi organic. Discutiile nu au omorat pe
nimeni, dar medicamentele...
Si
pentru cei care inca mai au dubii, sa se gandeasca la ordonarea simpla a celor
doua verbe. Nu merge sa te joci cu cuvintele! "Existi pentru ca ai"
sau "Ai pentru ca existi"! "A fi" iti permite sa ai! De
aceea, le doresc tuturor sa fie sanatosi, ca sa aiba parte de zile cat mai
senine!
D-l
dr. EDUARD TOGOREANU poate fi contactat la tel. 0722/70.73.06 sau prin e-mail:
togoreanu_eduard@yahoo.com
vineri, 20 iulie 2018
Vasile Militaru
A venit aseara mama
versuri VASILE MILITARU
sursa internet
A venit aseara mama, din
satucu-i de departe,
Ca sa-si vada pe feciorul,
astazi domn cu multa carte.
A batut sfios la usa,
grabnic i-am iesit în prag,
Mi s-a umezit privirea, de
iubire si de drag.
Sarutîndu-i mâna dreapta,
ea m-a strâns la piept sfioasa,
Si întrebând-o câte toate,
a intrat apoi în casa.
Înlauntrul casei mele,
câta bruma am adunat,
Da prilej ca biata mama,
sa se creada-ntr-un palat.
Nu-ndrazneste nici sa
intre, cu opincile-n picioare,
Si cu multa grija calca,
doar alaturi de covoare.
Eu o-ndemn sa nu ia seama,
si sa calce drept în lege,
Ca doar e la fisu-n casa,
nu e-n casa vre-unui rege.
Si abia o fac sa sada,
pe-un divan cu scoarta noua,
Mi-era dor de tine maica,
ti-am adus vreo zece oua.
Nitel unt i-a colea-n
traista, niste nuci, vreo doua sute,
Si cu ochii plini de
lacrimi, prinse iar sa ma sarute.
Poate mor ca sunt batrâna,
si-aprins dorul sa ma-ndrume,
Sa mai vad odata maica, ce
mi-e azi mai drag pe lume.
Caierul mi-e pe sfârsite,
mâine poate-si curma firul
Si-ntre patru blani de
scânduri, sa ma cheme cimitirul.
Jale mi-i de voi maicuta,
si visez chiar si desteapta
Cum pe-o margine de
groapa, bietul taica-tu m-asteapta
Tu cu dorul mamei în urma,
sa te-aduni cu frati-acasa
Si sa-mparti agoniseala,
de pe urma ei ramasa.
Iara tu ca mai cu stare,
decât fratii tai pe lume
Sa iei casa-n care tie,
ti-a fost dat sa vi pe lume
Când si când în miez de
vara, sau de Pasti sa vada satul
Cum îmi vine ca-n toti
anii, la casuta mea baiatul
Si-având tihna si-odihna,
la venire sau plecare
S-aprinzi si la groapa
maichii, cât-un pai de lumânare.
A tacut apoi batrâna, si-a
plâns mult cu lacrimi grele,
Ce curgându-i lin în
poale, se-ntâlneau cu ale mele.
.....................................................................................................................
.....................................................................................................................
Cat
traieste, omul invata, noi nu stiam pana acum cam 30 de ani, cel putin eu: in
oglinda cortina de fier avea doua categorii de dusmani. Democratic, dincolo de
faldurile ametitoare cu "cristaluri" Svarovski sau cum le-o mai zice,
mirifica pentru astia de pe acilea, existau comisii de care mucles noi nu
stiam, astia gatau diferiti oameni care li se parea lor ca aveau simtiri
comuniste, Chaplin a fost exemplul cel mai cunoscut. La noi in partea garnisita
cu panza de sac, din pacate oameni de mare talent au picat, poate datorita
sufletelor lor candide si rautatii camarazilor avizi de liberate in plasa
platii unor pacate legate de sentimente si actiuni alaturi de baietii
considerati rai in noile conditii. Si moartea lui Nicolae Iorga poate
echivalentul lui Chaplin in istoria civilizatiei nu e de colea... Dusmanul de
clasa nu piere! Dar au pierit doar cei candizi si cu talent. Cam asta e
povestea lui Vasile Militaru parerea mea. Pacat!
joi, 19 iulie 2018
Emil Decebal Mătăsăreanu
Mai
tare eroul timisoarean devenit american decat parlamentarii, prietenii lor
interlopii si toti nemernicii de pe aicea de la noi din tarisoara asta pusa pe taraba... Azi in Timisoara maine in toata
tara, nu asta a fost fumata de mult de noi, adica... SUA.
Langa Berlin e o primarie care se lauda cu un jaf facut de unul
care a intrat in seiful lor in haine de ofiter pe la 1900 cam atat la capitolul
hotii... La noi un muzeu cam cat jumatate de Bucuresti nu ar fi destul de incapator daca am aduna toate nemerniciile de aici la mal de Dambovita...
Sursa materialului urmator: internet
Cazul Mătăsăreanu: românul care a
speriat America
28
februarie 1997, North Hollywood, Los Angeles, California. Doi spărgători de
bănci îmbrăcaţi aproape complet în echipamente antiglonţ din kevlar se
angajează într-un schimb de focuri cu poliţia americană. Incidentul, avea să
fie cel mai grav din istoria recentă a atacurilor armate din Statele Unite.
Eroul negativ al acestei aventui mortale? Un român înarmat până în dinţi, pe
numele său Emil Mătăsăreanu. Finalul incidentului sângeros? Împuşcături, morţi,
răniţi, o scenă de adevărat război stradal, iar în urma acestui schimb de
focuri întreaga poliţie americană a trebuit să-şi schimbe echipamentul, armele
şi tacticile.
Rebeli pentru o cauză...bancară!
Pe
numele său complet Emil Decebal Mătăsăreanu, unul dintre autorii jafului cu
împuşcături care a marcat definitiv Statele Unite, a fost un român născut în
Timişoara pe data de 19 iulie 1966. În copilărie a fost obez şi a fost marcat
de dureri atroce de cap din cauza epilepsiei de care suferea. Tatăl său, Viorel
Mătăsăreanu a fost un dizident politic al epocii comuniste, iar mama sa, Valeria
Mătăsăreanu, fusese cântâreaţă de operă.
Cei
doi soţi Mătăsăreanu şi copilul lor au reuşit cu toţii să emigreze în anul 1974
direct în SUA, unde au beneficiat de azil politic, familia Mătăsăreanu
declarînd că era persecutată în regimul socialist al lui Nicolae Ceauşescu.
Familia de români azilanţi s-a mutat în Los Angeles într-o casă mare şi
spaţioasă care îl fascina pe micul Emil. Noua reşedinţă nu semăna deloc cu
modescul şi înghesuitul apartament din Timişoara.
Din
nefericire pentru pistolarul de mai târziu, contactul său cu lumea americană
avea să fie traumatizant. La şcoală, Emil era ostracizat şi ironizat frecvent
de colegii americani care erau deranjaşi atât de faptul că era gras, cât şi de
engleza vorbită cu accent românesc, care suna bizar pentru ei. Din acest motiv,
românul ajunsese să stea mai mult în casă şi să se preocupe de electronică şi
calculatoare. La 16 ani, Emil a început să-şi ajute mama care încerca să-şi
lanseze o afacere. Tot atunci, Emil şi-a făcut un mic grup de prieteni.
Din
nefericire, familia Mătăsăreanu începea să aibă probleme. Viorel şi Valeria au
început să se certe tot mai des, iar situaţia a degenerat într-un divorţ
inevitabil. În anul 1983, Emil Mătăsăreanu s-a înscris la cursurile
Institutului de Tehnologii DeVry, pe care le-a urmat timp de trei ani. Îşi
descoperise între timp un nou hobby, motociclismul. Şi-a cumpărat o motocicletă
Kawasaki GPz-550, modificată de un mecanic local. Cu toate acestea, nu a reuşit
să se impună ca motociclist în grupul său de prieteni.
După
terminarea studiilor, Emil şi-a deschis o afacere în care a pus bazele unei
firme de reparaţii electronice, însă a avut ghinion. Din varii motive, afacerea
a dat faliment. Divorţul părinţilor l-a afectat emoţional şi nu a făcut decât
să-i sporească stările de tristeţe şi furie. Curând, Emil s-a remarcat prin
ieşiri violente care s-au concretizat atunci când a aruncat în faţa unui vecin
de-al său o drujbă pornită, deoarece câinele vecinului intrase pe proprietatea
sa. Pentru a scăpa de kilogramele în plus, şi pentru a se mai descărca de
supărări, Emil a început să fie interesat de culturism.
În
anul 1989 a început să fie un abonat nelipsit al unei sălii Gold's Gym din Los
Angeles, locul unde avea ulterior să-l întâlnească pe prietenul şi partenerul
său de spargeri, Larry Philips Jr. În anul 1993, pe când Emil se întorsese în
România pentru a-şi aduce bunica în SUA, a întâlnit-o pe viitoarea sa soţie,
Cristina. Cei doi au avut un fiu, pe Emil junior, de care viitorul spărgător de
bănci era foarte mândru. Succesul părea să-i surâdă, căci s-a angajat la
compania Philips. Emil şi noua sa familie s-a mutat într-o clădire exclusivistă
din Rowland Heights.
Perioada
frumoasă a vieţii sale a durat până în anul 1996, când în urma izbucnirii unor
crize violente de epilepsie, soţia l-a părăsit luându-l cu ea şi pe fiul lor.
Tovarăşul de jafuri armate al lui Mătăsăreanu, era Larry Eugene Philips, născut
pe data de 20 septembrie 1970. Spre deosebire de Mătăsăreanu, Larry Philips
provenea dintr-un mediu familial infracţional, tatăl său fiind condamnat de mai
multe ori. Cum deseori aşchia nu sare departe de trunchi, Larry a început să-i
calce pe urme tatălui său.
A
debutat în anul 1989 când a furat suma de 400$ dintr-un magazin. A fost
condamnat pe măsura faptei sale, fiind eliberat în câţiva ani. Larry avea două
mari pasiuni, escrocarea firmelor şi persoanelor particulare, precum şi
culturismul. Complexat de fizicul său, cum era şi Emil, Larry se visa un al
doilea Arnold Schwarzenegger sau Lou Fedrigo. Cei doi s-au împrietenit repede,
având o pasiune comună în culturism şi considerându-se nişte victime neadaptate
ale societăţii. Numai că viaţa costă bani în Statele Unite, iar Larry s-a
apucat în continuare de furturi, de data aceasta vizând ţinte mai importante.
Părăsit
de soţie şi copil, în pragul depresiei, Emil Mătăsăreanu ura lumea
înconurătoare şi nu dădea doi bani pe viitorul său. Prin urmare, românul a
decis nu doar să-l susţină pe Larry Philips în viaţa sa de infractor, ba chiar
i-a propus acestuia să treacă la lovituri cu adevărat mari. Mătăsăreanu vroia
să jefuiască bănci. Iar Larry Philips era cum nu se poate mai încântat de
viziunea şi ambiţia prietenului său român.
Vieţi periculoase
Cei
doi aveau să ajungă astfel spaima autorităţilor statului California. Pe data de
20 iulie 1993, românul şi americanul au debutat ca infractori periculoşi prin
jefuirea unei maşini blindate care aparţinea filialei FirstBank din Littleton,
Colorado. Trei luni mai târziu, Philips şi Mătăsăreanu au fost arestaţi în
Glendale, California pentru depăşirea vitezei legale.
O
percheziţie a maşinii celor doi a scos la iveală un adevărat arsenal probabil
compus din două arme semiautomate, două pistoale şi o cantitate de muniţii de
peste 1.600 cartuşe de calibrul 7,62 x 39 mm. plus alte 1.200 cartuşe de
calibrul 9 x 19 mm, aparate de bruiat radarul, bombe cu fum, dispozitive
explozive artizanale, veste antiglonţ şi acte false. Ambii au fost acuzaţi de
tentativă de jaf, ambii au stat cam 100 de zile la închisoare, urmând să fie
plasaţi într-un program de eliberate probată pentru următorii trei ani.
La
sfârşitul perioadei de probă, au fost eliberaţi, iar bunurile le-au returnate
cu excepţia armelor şi muniţeiei care a rămas confiscată. Cum năravul din fire
n-are lecuire, cei doi buni prieteni într-ale fărădelegilor, au recidivat pe
data de 14 iunie 1995, când au prins într-o ambuscadă un alt vechicul blindat
al unei bănci, de data aceasta ucigându-l pe Herman Cook, unul dintre agenţii
de pază din vehicul. Au reuşit să scape de urmăritori, dar nu s-au lăsat. În
luna mai a anului 1996, Mătăsăreanu şi Philips au jefuit alte două filiale ale
Băncii Americii, din San Fernando, Los Angeles. De data aceasta, făptaşii au
furat peste 1,5 milioane dolari, iar poliţia şi presa i-au numit „High Incident
Bandits”, pe baza armamentului de asalt folosit în jafuri.
Războiul din North Hollywood şi
urmările sale
Părea
că toate jafurile ulterioare ale temutului cuplu aveau ca scop pregătirea unei
lovituri deosebit de întrăzneţe. Astfel, pe data de 28 februarie 1997, la ora
9:17 Emil Decebal Mătăsăreanu şi tovarăşul său, Larry Philips intrau cu gând de
jaf şi moarte în filiala Băncii Americii din Van Nuys California, la mică
distanţă de studiourile de filmare ale companiilor Disney, Universal şi Warner
Bros.
Înainte
de acest moment, cei doi se pregătiseră temeinic în acestă direcţie.
Încărcaseră într-un automobil Chevrolet Celebrity tot arsenalul necesar. Adică
peste 3.300 cartuşe de diferite calibre, arme de asalt tip AK 47 cu
încărcătoare circulare (tip tambur) de mare capacitate, ilegale pe tot
teritoriul SUA, pistoale automate de tip Norinco 65S-1, o armă semi-automată
HK91, plus arme de asalt de tip M16 Bushmaster XM15 Dissipator, folosite de
trupele speciale americane, plus pistoale Beretta.
Shuttersto
Dincolo
de tot arsenalul, cei doi bandiţi erau literalmente blindaţi din cap până în
picioare. Aveau nu doar veste antiglonţ din kevlar, dar inclusiv braţele şi
picioarele erau acoperite de dispozitive antiglonţ artizanale. În plus, românul
nostru mai avea asupra sa o armură specială din metal, folosită de regulă de
membrii trupelor de comando. Mai aveau ceasuri programate pentru 8 minute,
exact cât anticipau ei că va dura până când va sosi poliţia, plus un scaner pe
frecvenţele poliţiei. Conform autopsiilor ulterioare, cei doi luaseră doze mari
de Fenobarbital înainte de jaf, pentru un plus de calm mental.
În
momentul în care cei doi au intrat în sediul băncii, acolo erau 32 de clienţi
şi alţi 10 angajaţi. Românul le-a ordonat tuturor să se întindă la podea, iar
un bărbat care nu şi-a putut opri copilul de 3 ani din plâns, a fost lovit în
cap cu patul armei de către Philips.
Din
nefericire pentru jefuitori, fuseseră deja obsrvaţi de doi poliţişti atunci
când intraseră în bancă, iar oamenii legii au dat alarma pentru un posibil caz
de jaf armat. Mătăsăreanu a golit un încărcător întreg în tavanul încăperii
pentru a arăta tuturor că nu glumeşte. Philips a înşfăcat toţi banii găsiţi,
iar la ora 9:32 bandiţii au fugit din bancă fiecare pe altă ieşire, însă
focurile de armă au fost auzite de poliţişti.
A
urmat nu doar o luptă crâncenă, ci o adevărată lecţie ruşinoasă pentru poliţia
din Los Angeles. Pentru că cei doi bandiţi au ţinut în şah peste 300 de
poliţişti şi luptători din forţele speciale. Evident, Mătăsăreanu şi prietenul
său au fost ucişi în cele din urmă, dar nu înainte să-şi vândă pielea cu un
preţ scump.
La
ieşirea din bancă, bandiţii au tras peste 1.100 de cartuşe din Kalaşnicovuruile
din dotare, în timp ce toate forţele poliţieneşti adunate au tras un total de
de abia 650 de cartuşe. Forţele de ordine americane nu aveau arme echivalente
cu care să le facă faţă atacatorilor. Timp de circa 20 de minute, cei doi au
reuşit să ţină forţele de ordine la distanţă.
Conform
martorilor vizuali, se trăgea non-stop, ca la război. Bilanţul pierderilor a
constat în 11 poliţişti răniţi, 7 civili răniţi, plus zeci de maşini şi clădiri
distruse. Din fericire, singurele victime fatale au fost cei doi atacatori.
Forţele speciale erau uluite că nu-i puteau ucide pe cei doi datorită
costumelor antiglonţ. Până la urmă, un agent a venit cu ideea ca cei doi să fie
împuşcaţi în regiunea gleznelor, singura neacoperită. Aşa, bandiţii au căzut la
pământ. Larry Philips, deşi fusese nimerit de 11 ori, nu era rănit grav, însă a
decis să se sinucidă trăgându-şi un glonte în cap. Emil Decebal Mătăsăreanu era
decis să lupte până moare. Şi aşa s-a şi întâmplat.
În
cele din urmă, Mătăsăreanu a fost împuşcat de 29 de ori, dar încă trăia când
poliţiştii l-au imobilizat. Ar fi scăpat cu zile dacă era transportat urgent la
spital, însă poliţia americană l-a lăsat dinadins să sângereze până moare.
Mătăsăreanu trăsese în 11 poliţişti, iar în rândul poliţiştilor americani nu
există milă pentru „cop killers”, cum îi denumesc pe ucigaşii de poliţişti.
Mătăsăreanu a lăsat în urma sa doi copii orfani, pe Alexander şi pe Emil jr,
iar Larry Eugene Philips, o văduvă, pe Jeanette Therese Federico. Niciunul
dintre cei doi atacatori nu a avut vreo urmă de regret pentru vieţile pe care
aleseseră să le ducă.
Probabil
fără să vrea, românul Emil Decebal Mătăsăreanu a schimbat din temelii tacticile
şi echipamentul poliţiei americane. La 6 luni de la acel incident,
Departamentul de Apărare al SUA a schimbat armamentul şi echipamentul
poliţiştilor din Los Angeles, Miami şi New York, permiţându-le acestora să aibă
şi arme de asalt sau mare precizie, arme care erau până atunci doar în dotarea
trupelor SWAT.
După
incident, maşina celor doi atacatori, armele şi echipamentul acestora au fost
expuse la Muzeul Poliţiei din Los Angeles, unde pot fi văzute şi în prezent. În
stilul lor caracteristic, americanii au făcut şi un film artistic despre cazul
Mătăsăreanu, film intitulat 44 Minutes.
În
rest, nu putem să remarcăm că cel mai cunoscut român din SUA în acea perioadă
se remarcase din nefericire prin jafuri de bănci şi punerea la cale al celui
mai mare schimb de focuri din istoria poliţiei americane.
miercuri, 18 iulie 2018
luni, 16 iulie 2018
vineri, 13 iulie 2018
Sotirestii
Familia Sotirescu,
negustori tulceni unchiii bunicii mele, asa cum se arata si in prezentarea
liceului absolvit de mine in1978 si mama mea Caprioru T. Steliana in 1954, au contribuit la acest
minunat si dificil act de romanism in Dobrogea inca din perioada stapanirii
otomane, infiintarea invatamantului apoi administratiei in limba romana atunci
cand Tulcea era cel mai mare oras din peninsula mea de bastina. Acum ca insula
datorita Canalului Dunare-Marea Neagra cel mai mare portavion din lume!
Bilantul meu la 40 de ani de la absolvirea liceului la a carui temele au pus sufletele si munca si Sotirestii din a caror neam ma trag prin mama si bunica mea de la Tulcea!
........................................................................................................................
18-19 iunie 1988
Revederea la 10 ani de la
terminarea liceului.
In sala de festivitati a
liceului Spiru C. Haret Tulcea ne-am adunat în prezenta fostelor diriginte, doamna
profesoara Trifescu, o femeie cu mult umor în genul Tamarei Buciuceanu și
doamna profesoara Gavenea de la care am rămas cu a ști cum se scrie
Shakespeare, primul lucru pe care ne-a pus sa îl facem când a preluat și clasa
noastră la limba engleza. Un singur elev, Laurian Colcer acum profesor de
matematica a știut.
Doamna Trifescu de care ne
leagă multe amintiri în trei ani cât ne-a fost diriginta îmi spune ca dacă sunt
horticultor de ce nu am adus niște flori la care ii răspund ca: "Acum
lucrez cu cereale și e cam periculos sa va aduc…"
Masa festiva la
restaurantul hotelului Delta și a doua zi cu soția și doi din copii în delta
adevărata pana la hotel Lebăda cu o masa pescăreasca acolo și revenind la
Tulcea pe Dunărea Veche. Am ajuns la 20.30 bucuroși ca mai ales cei mici au
văzut lumea mirifica a pelicanilor, egretelor, nuferilor și a stufului.
Luni după atâta festivism
și petrecere am mers la cimitir sa îmi iau la revedere de la cei dragi… Pe la
12.30 eram la gara. O alta despărțire de Tulcea mea cu tot ce are din mine, din
viata și sufletul meu lăsat acolo...
........................................................................................................................
CURRICULUM VITAE
Adresa: Strada Olăneşti,
nr. 2, bloc 43, ap. 22, sector 6, Bucureşti, cod 060401;
Naţionalitatea: română;
Născut în municipiul
Tulcea, jud. Tulcea, la 17 iunie 1959;
Experienta profesionala:
30 iunie 2011 in prezent
pensionar
2000 - 2011
Inspectoratul General al
Poliţiei Române
Direcţia de Logistica
Inspector de mediu de la
01.06.2009;
Pana la 31.05.2009
specialist inspector pentru activitatea de protecţie a mediului şi securitatea
si sanatatea muncii in cadrul institutiei.
Atribuţii de indrumare si
control pentru respectarea legislatiei in vigoare prin: asigurarea
echipamentelor tehnice, speciale de protecţie şi de lucru, acordarea
alimentaţiei speciale de protecţie persoanelor care beneficiaza de acestea
datorita lucrului in mediu toxic sau depunerii unui efort fizic sau psihic
deosebit şi a măsurilor igienico-sanitare, a măsurilor manageriale pentru
pentru evitarea accidentelor de muncă, de mediu şi a bolilor profesionale. În cazul
producerii de evenimente grave participarea la măsurile de clarificare,
cercetare şi raportare conform legii a acestora.
In perioada 2000-2006 am
predat la Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti,
in calitate de profesor asociat, un curs de terminologie, primul de acest gen
în lume în învăţământul agricol.
Sunt atestat din anul 1991
de Ministerul Justiţiei ca expert în specialitatea agricultură, în această
calitate am activat la Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Bucuresti Sectiile
IV si VI civila, Judecatoriile Sector 2, 6 Bucureşti, Judecătoriile Alexandria,
Videle, Roşiorii de Vede din judetul Teleorman, Bolintin judetul Giurgiu şi
Buftea si Cornetu in judetul Ilfov.
Sunt specializat în
asigurări de ASIROM.
1992 - 2000
Academia de Politie
„Alexandru Ioan Cuza” Bucuresti
Inspectoratul General al
Politiei Romane
Directia de Logistica
Specialist in cadrul
serviciului alimente gospodarii agrozootehnice
Atributiile au fost de
planificare a activitatilor si a cheltuielilor bugetare alocate acestui sector,
urmarirea realizarii acestora in conditiile aplicarii normelor prevazute in
legislatia in vigoare.
1992
Editura Ceres Bucuresti
Redactor si responsabil cu
activitatile de marketing si relatiile cu alte institutii in vederea asigurarii
de subventii, probleme financiare, resurse umane, etc. asigurate atunci
centralizat pentru marea majoritate a editurilor din Bucuresti.
1992 01.01-28.02
Somaj in urma desfiintarii
Uniunii Cooperatiei Agricole din Romania, în această perioadă am prezentat la
postul de radio Antena Satelor o emisiune dedicată Marii Enciclopedii Agricole
a României apărută în 1938 – 1943
1990 – 1991
Uniunea Cooperatiei
Agricole din Romania
Serviciul planificare,
preţuri si tarife
A fost o perioada in care
s-a incercat constituirea unui sistem democratic de organizare a cooperatiei
agricole pe structura logistica anterioara, care s-a incheiat prin aparitia
legii fondului funciar.
1989 – 1990
Academia de Ştiinţe
Agricole şi Silvice a R.S.R.
Institutul de Economie Agrară
Am activat in cadrul
programelor care cercetau cooperatia agricola, eu am descoperit lucrarea
danezului Gomsen care a evaluat in deceniul al IV lea al secolului trecut
posibilitatile implementarii acestei forme de organizare a productiei agricole
in Romania. După evenimentele din 1989 institutul s-a scindat, situatie in care
am considerat util sa ma angajez la uniunea cooperatiei agricole care
implementa in mod concret ceea ce studiasem anterior.
1986 - 1989
Întreprinderea de
Contractare, Achiziţionare si Păstrare a Produselor Agricole Giurgiu
Imputernicit al statului
în fostul C.U.A.S.C. Bucşani
Răspundeam de derularea
contractelor întreprinderii cu unităţile de stat si cooperatiste din judeţ, de
calitatea culturilor cerealiere şi de plante tehnice, de recoltarea,
depozitarea şi păstrarea produselor contractate în bazele de recepţie.
1983-1986
Trustul Horticulturii
Giurgiu
Inginer stagiar sef de
ferma cu delegatie
Am lucrat efectiv în
agricultura multor comune din judeţul Giurgiu: Vieru, Malu, Stănesti, Oinacu,
Uzunu, Ghimpaţi, Vedea în sud, Vadu Lat, Bucşani, Uieşti, Crevedia Mare, Mârşa,
Roata, Cartojani în nord vest.
Am cultivat: ardei, ardei
iute, bame, cartofi, castraveţi, ceapă, cimbru, fasole verde, grau, mazăre
verde, mărar, morcov, orz, păstârnac, pepeni galbeni şi verzi, porumb, salată,
spanac, tomate, ţelină, usturoi, varză,
vinete, etc.
Educatie si formare:
1972-1974
Scoala de muzica si arte
plastice Tulcea - sectia arte plastice
1974 – 1978
Am urmat cursurile
Liceului de Matematică Fizică “ Spiru C. Haret “ Tulcea
1978
Am fost declarat admis la
Facultatea de Horticultură din cadrul Institutului Agronomic “Nicolae Bălcescu”
Bucureşti.
În perioada 1978 – 1979 am
efectuat stagiul militar cu termen redus şi apoi între 1979 – 1983 am urmat cursurile
facultăţii. Am susţinut şi o activitate de cercetare participând la cartarea
buruienilor în diferite puncte din Delta Dunării. Am prezentat diferite
referate şi studii în cadrul cercurilor ştiinţifice finalizate cu Lucrarea de
Diplomă “ Cercetări cu privire la unele biotipuri de Cerasus mahaleb L. în zona
de nord a Dobrogei “ care a fost apreciată de comisie cu nota maximă. Am
continuat o mai veche pasiune a mea, pictura, urmând cursurile Universităţii
Populare Bucureşti şi având trei expoziţii personale la Casa de Cultură a Studenţilor, Biblioteca Institutului
Agronomic “ Nicolae Bălcescu “ şi Galeriile Informaţia Bucureştilor.
1999-2000
Am urmat cursurile
postuniversitare anul VI specializarea fiind în economia si gestiunea mediului.
De la 01.10.2002 am continuat lucrarea de dizertaţie întocmită cu acest prilej cu o lucrare de doctorat
“Studii cu privire la importanţa cătinei albe (Hippophae rhamniodes L.) în
protecţia mediului şi ca resursă în economia sănătăţii umane” finalizata la 14 aprilie 2006.
1999
Am obţinut premiul al III
lea la primul concurs de terminologie organizat in România, am fost invitat la
Paris in perioada 13-15 martie 2000 la Conferinţa pentru o infrastructură
terminologică în Europa, am prezentat lucrarea “Terminologia în circuitul
informaţiei agricole din şi spre România” şi absolvent al manifestării „Limbaje
de Specialitate şi Formarea Terminologului” - Colocviu şi seminar internaţional
de formare în terminologie, terminografie, terminotică 3 T”, organizate de
Asociaţia Română de Terminologie (TermRom) în colaborare cu Facultatea de Limbi
şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti, Academia de Studii Economice
şi Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” al Academiei Române, cu
sprijinul Uniunii Latine şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării în perioada
24-26 iunie 2003.
Certificat de competenţă
nr. 801.046 din 28.05.2004 pentru funcţia de cadru tehnic cu atribuţii P.S.I.
de îndrumare, control şi constatare a încălcării legii în domeniu U.C.5, U.C.6,
U.C.7, U.C.10 şi U.C.13.
Sunt autorul unor articole
de specialitate în: “Tineretul Liber”, “Lumea”, “Satul Românesc”, “Revista de
Horticultură” ( nr. 12/1989, 2/1990 ), “Delta”, am prezentat referate cu ocazia
unor simpozioane la Deva, Iaşi,
Timişoara, etc.
Pasiuni: pictura,
literatura, sunt un pasionat bibliofil si colecţionar de cărti poştale şi
timbre, sunt legitimat ca jucător si arbitru de şah.
Sunt autorul mai multor
site-uri conform anexei.
Abilitati in programe
Word, Excel, Lex, Internet,etc.
Limba engleza-bine,
franceza si germana satisfacator.
LISTA DE LUCRĂRI ELABORATE
1. Studiul unor populaţii
de vişin turcesc (Cerasus mahaleb Mill.) din nordul Dobrogei în vederea
identificării biotipurilor valoroase pentru pomicultură – Institutul Agronomic
“Nicolae Bălcescu“ - Bucureşti – 1983,
Lucrarea a reprezentat un
început. Vişinul turcesc este important şi astăzi pentru fondul lui genetic
care poate fi utilizat în ameliorarea soiurilor de cireş şi vişin, conferind o
mare rezistenţă la factori de mediu negativi fizici şi biologici. În cazul populaţiilor
studiate intervin şi condiţiile specifice pedoclimatului nord-dobrogean. Am
semnalat pe lângă principala utilitate, aceea de portaltoi, resursele economice
pe care le reprezintă pentru cofetărie, farmacie, alimentaţie, producţia de
băuturi alcoolice, producţia de accesorii de lux pentru fumători şi artizanat.
Specia poate fi cultivată în scopul fixării şi amelorării solurilor sau în scop
peisagistic (înflorire abundentă, aspect plăcut). Am avut ca model monografia prof. Vasile Sonea “
Mirobolanul ”. Am semnalat de atunci necesitatea colaborării specialiştilor
silvicultori, horticultori, biochimişti, amelioratori etc. pentru o abordare
minuţioasă a speciei, care rămîne şi astăzi un câmp de cercetare şi o soluţie
pentru introducerea pe piaţa internă dar mai ales cea externă a unor produse originale.
2. Eficienţa economică a
utilizării fondului de producţie în unităţile agricole de stat – colectiv al
Institutului de Economie Agrară – Bucureşti – 1989
Lucrarea a fost rodul
cercetărilor şi studiilor efectuate în unităţi de producţie agricole de stat, a
fost prezentată conducerii Ministerului Agriculturii şi cu toate că s-a
încadrat canoanelor impuse în acea perioadă identifica resurse pentru obţinerea
unor rezultate economico-financiare superioare.
3. Alternative de reducere
a costurilor producţiei vegetale şi animale în unităţile agricole de stat –
colectiv al Institutului de Economie Agrară – Bucureşti – 1989
Cu toate că în acea
perioadă concluziile erau obligatoriu pozitive, s-a căutat culegerea unor
informaţii reale, s-a oferit beneficiarului, Ministerul Agriculturii, un
material util, folosindu-se o bibliografie şi mijloace de analiză moderne
pentru acea perioadă.
4. Răspunderea pentru
stratul de ozon implică o grea lovitură adusă tehnicilor actuale de refrigerare
dar şi o solidaritate mondială (după “Economic Impact” nr. 67/2/1989, “Sinteza
nr.78/1989), apărut în revista “Horticultura” nr. 12/1989 pag. 41-42.
Am sintetizat informaţiile
din cele două publicaţii prezentând un subiect care îşi menţine actualitatea,
nişte măsuri mai ferme la acea dată puteau încetini fenomenele negative la care
suntem deja martori: efectul de seră, deşertificarea, etc.
5. Recoltatrea coacăzului
negru – maşina a coborât preţurile de cost ( L Arboriculture Fruitiere, martie
1989, nr. 415), apărut în revista “Horticultura” nr. 2/1990 pag. 43.
Am prezentat un exemplu de
creştere a eficienţei economice prin mecanizarea lucrărilor de recoltat,
interesant mai ales la arbuştii fructiferi unde fructele sunt de dimensiuni
mici, în ideea că se pot extinde cercetările şi la noi, fructele acestora fiind
utilizate în multe domenii.
6. Tendinţe şi
posibilităţi în valorificarea superioară a resurselor din flora spontană -
Simpozionul “Valorificarea superioară a resurselor, cerinţă fundamentală a
creşterii eficienţei economice – Timişoara – 10-11 noiembrie 1989.
7. Obştea sătească-trecut,
prezent şi viitor referat prezentet la Al XII lea Simpozion Naţional de Istorie
şi Retrologie Agrară a României - Deva în perioada 31 august-4 septembrie 1992
8. Programarea şi
conducerea activităţii de producţie în gospodăriile agro-zootehnice,
valorificarea producţiei şi repartizarea veniturilor proprii” lucrare elaborată
la absolvirea, la data de 30.07.1993 a cursului pentru noii încadraţi în
Ministerul de Interne.
9. Folosirea cătinei albe
(Hippophae rhamnoides L.) pe terenurile degradate din România - Universitatea
de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară - Bucureşti – 2000.
În referatul semnat de
domnul profesor doctor Mihai Berca se arată că lucrarea reprezintă un pronunţat
accent de noutate în sensul că este studiată o nouă resursă naturală care poate
fi implementată în sistemul economic pe solurile degradate. Efectul este deci
dublu şi anume:
1. stabilizarea solurilor
cu toate consecinţele favorabile ce decurg de aici;
2. valorificarea fructelor
extrem de valoroase prin conţinutul lor în vitamina C şi alţi principii
bioactivi interesanţi pentru sănătatea umană.
Fructele de cătină au o
piaţă internă şi internaţională bună. Tema urmează a fi dezvoltată de autor
într-o lucrare viitoare.
10. Terminologia în
circuitul informaţiei agricole din şi spre România Conferinţa pentru o
infrastructură terminologică în Europa - Paris - 13 –15 Martie 2000
Am fost singurul agronom
la această conferinţă. O altă premieră a fost înregistrată ulterior şi la
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară prin introducerea unui
curs facultativ de terminologie în urma căruia 25 de studenţi sunt iniţiaţi în
metodologia de lucru specifică acestui domeniu care va trebui implementat în
cercetarea agricolă românească. În 1938-1943 în România a fost editată Marea
Enciclopedie Agricolă, lucrare de referinţă la acea dată care ne obligă să
continuăm munca înaintaşilor şi imensul tezaur al ştiinţelor agricole româneşti.
11. Terminologia agricolă
românească la început de drum referat prezentat la reuniunea ştiinţifică „Limbaje de
Specialitate şi Formarea Terminologului” - Colocviu şi seminar internaţional de
formare în terminologie, terminografie, terminotică 3 T”, organizate de
Asociaţia Română de Terminologie (TermRom) în colaborare cu Facultatea de Limbi
şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti, Academia de Studii Economice
şi Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” al Academiei Române, cu
sprijinul Uniunii Latine şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării în perioada
24-26 iunie 2003.
12. „Importanţa cătinei
albe (Hippophae rhamnoides L.) pentru protecţia mediului” articol apărut în revista „Agricultorul
român” anul VII, nr. 3 (75) martie 2005.
13.„Utilizarea cătinei
albe în România – trecut, prezent şi viitor ” referat prezentat la a II-a Conferinţă Internaţională I.S.A.
Beijing R.P. Chineză cu tema „Cătina albă - O plantă cu multe utilizări, o
soluţie pentru hrană, sănătate şi mediu” – Beijing, Republica Populară Chineză
26-29 august 2005.
14. „Catinologia o noua
stiinta si necesitatea elaborarii terminologiei ei” prezentare la A IV a
Conferinta mondiala “Seabuckthorn on the way between Science and Industry
Interaction” Belokuriha, Russia, September 1-6, 2009 publicata pe site-ul ISA (
International Seabuckthorn Association) 2007.
15. Buletin de informare
si documentare M.A.I. nr. 2 (97) 2010 si urmatoarele – Terminologie securitatea
muncii, protectie civila si protectia mediului dictionar.
16. A SEABUCKTORNOLOGY
HANDBOOK FOR A NEW GLOBAL AGRICULTURAL INFORMATION AND PRACTICE CIRCUIT Potsdam
Germany 13-18th of Oktober 2013
17. Scientific Papers
Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development ,
Vol. 13 , Issue 1, 2013 PRINT ISSN 2284-7995 , E-ISSN 2285-3952 321 - THE UTILIZATION OF THE SEA BUCKTHORN IN
ROMANIA, PAST, PRESENT AND FUTURE;
18. Postul de radio Antena
Satelor o serie de emisiuni dedicate Marii Enciclopedii Agricole a Romaniei
Bucuresti 1992.
..................................................................................................................
Un succint bilanț al
activității mele, bazat pe statisticile obtinute de la instrumentele de lucru,
arata ca am fost urmarit pana acum, azi 17 iunie 2018 din 114 tari cu 283.408
vizualizari in total.
Va mulțumesc pentru ca
acceptați sa va numărați printre cei care vor sa își îndrepte atenția spre
vasta problematica a zilelor noastre abordata de ceva timp si de mine.
Cătina alba (Hippophae
rhamnoides L.) este o soluție pentru gravele probleme ale planetei de astazi.
Planta are o importanta deosebita fiind o polivitamina naturala, e bogata in
alte substante importante pentru oameni si animale deci are un efect benefic
pentru sănătatea tuturor.
Curățirea morala, este un
alt aspect tratat de mine. Ne aflam într-o perioada în care suntem supuși unui adevarat
bombardament, un imens volum de informație și murdărie sub toate formele fizice
și virtuale pentru care trebuie sa găsim împreuna dar si fiecare in parte
modalitatea sa ordonam, sa triem, sa facem ceva concret pentru a ne curați de
balast și a trai mai bine. Așteptam mereu de altundeva sa vina ceva sau cineva
sa ne facă treaba dar ceea ce trece e viata noastră... în mizerie...
Cătina se instalează pe
terenurile erodate, saraturate, desertificate, trăiește acolo, îmbunătățește,
chiar crează humusul, suportul din sol pentru plantele mai pretențioase ca ea
și dacă sunt alte soluri în nevoie migrează acolo, după 15-25 de ani plantele
mai sensibile pot creste în locul ei dacă sunt lăsate în pace sau sunt
impulsionate corect și asa se regenerează solul și ecosistemul respectiv. Ceea
ce face catina de mii de ani incerc prin tot ce prezint sa fac si eu ca sa ne
fie mai bine.
In
www.managementulvietii.blogspot.com si celelalte bloguri pe care le gasiti mai
jos aflati modul meu de a reflecta, mobilizând ceea ce am acumulat și ce am
primit de la Dumnezeu pentru a face ceva.
Nimic nu se face de unul
singur, dacă veți găsi important sa contribuiți macar cu un feedback având ca
repere cele prezentate de mine va aștept.
Cu stima Angel Proorocu
Am adăugat la www.managementulvietii.blogspot.com
pentru a specializa
blogurile:
www.seabuckthornology.blogspot.com
www.imaginisilocuri.blogspot.com
www.catinologie.blogspot.com
www.termagroinfo.blogspot.com
www.incercariliterare.blogspot.com
www.lifelikepostcard.blogspot.com
www.pictezcumcantapasarea.blogspot.com
www.angelproorocupictor.blogspot.com
www.expertizeagricole.blogspot.com
www.proorocuangelcatinolog.blogspot.com
www.angelproorocuscrie.blogspot.com
www.agroterm.blogspot.com
www.oamenifostisaucaresunt.blogspot.com
www.proanpoem.blogspot.com
www.florisipicturi.blogspot.com
www.dacaasexpune.blogspot.com
www.angelproorocuvede.blogspot.com
www.angelproorocuexpune.blogspot.com
Sunt bucuros ca, iată,
precum lista cu locurile unde personalitatea lui Nicolae Iorga răzbea in lume
acum aproape un secol, eu, cu mijloace moderne ajung în toată lumea
informatizata de azi o data cu mesajele mele de trăitor al lumii acesteia.
Tarile din care am
cititori sunt:
Africa de Sud
Albania
Algeria
Anguilla
Arabia Saudita
Argentina
Armenia
Australia
Austria
Azerbaidjan
Bangladesh
Belgia
Benin
Belarus
Bielorusia
Bolivia
Bosnia si Hertegovina
Brazilia
Bulgaria
Cambodgia
Canada
Cipru
Chile
China
Coasta de Fildes
Columbia
Coreea de Sud
Costa Rica
Croatia
Danemarca
Ecuador
Egipt
Elvetia
Emiratele Arabe Unite
Estonia
Filipine
Finlanda
Franta
Gabon
Germania
Grecia
Hong Kong
India
Indonezia
Iordania
Irak
Irlanda
Israel
Italia
Japonia
Kazahstan
Kenia
Kuweit
Letonia
Lituania
Luxemburg
Macao
Macedonia
Malaezia
Malawi
Maldive
Malta
Marea Britanie
Maroc
Mexic
Moldova
Mongolia
Muntenegru
Nigeria
Norvegia
Noua Zeelanda
Olanda
Pakistan
Palestina
Panama
Paraguay
Peru
Polonia
Portugalia
Puerto Rico
Regatul Unit
Republica Ceha
Republica Dominicana
Romania
Rusia
Sao Tome si Principe
Senegal
Serbia
Singapore
Siria
Slovacia
Slovenia
Spania
Sri Lanka
SUA
Sudan
Suedia
Taiwan
Thailanda
Tunisia
Turcia
Tarile de Jos
Ucraina
Ungaria
Uruguay
Venezuela
Vietnam
Yemen
Abonați-vă la:
Postări (Atom)